Decizie importantă a Curții Constituționale privind pensiile speciale ale magistraților
Pe scurt: Curtea Constituțională a României a decis, pe 18 februarie, că al doilea proiect privind pensiile speciale ale magistraților este constituțional. Decizia a fost luată după 5 amânări și a fost votată de 6 judecători, în timp ce 3 au votat împotrivă.
Ce s-a întâmplat
Pe 18 februarie, Curtea Constituțională, condusă de Simina Tănăsescu, a avut o ședință de mai puțin de o oră pentru a discuta despre pensiile speciale ale magistraților. Această decizie se referă la un proiect propus de Ilie Bolojan, care a fost contestat de Înalta Curte, condusă de Lia Savonea. Curtea a hotărât că proiectul este constituțional, iar votul a fost de 6 pentru și 3 împotrivă. Cei trei judecători care au votat împotrivă sunt Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, toți propuși de PSD. Mihai Busuioc, un alt judecător propus de PSD, a votat pentru acest proiect.
Decizia Curții înseamnă că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 de ani ca în prezent. De asemenea, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din ultimul salariu brut, cum era anterior. Trecerea la noua vârstă de pensionare va avea o perioadă de tranziție de 15 ani.
Proiectul va fi trimis acum președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
De ce contează
Decizia Curții Constituționale este importantă deoarece influențează viitorul financiar al magistraților. Aceasta vine în urma unei scrisori trimise de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că neîndeplinirea Jalonului 215 ar putea duce la pierderea a 231 milioane de euro din fonduri europene. Lia Savonea, președintele ICCJ, a considerat că intervenția premierului este o ingerință în separarea puterilor în stat.
Este esențial ca România să respecte termenele stabilite pentru a nu pierde banii europeni. Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că, dacă nu se respectă acest jalon, țara noastră va fi penalizată financiar, ceea ce ar afecta bugetul și proiectele viitoare.
Ce urmează
Următorii pași includ promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan. De asemenea, se așteaptă reacția Comisiei Europene, care va evalua dacă România a îndeplinit cerințele pentru a primi fondurile europene. Este o situație care se va desfășura în următoarele luni, iar impactul deciziilor va fi monitorizat îndeaproape.
Modificările aduse de legea pensiilor magistraților
Primul proiect, care a fost propus anterior de Guvernul lui Ilie Bolojan, a fost respins de CCR deoarece nu avea avizul CSM. Al doilea proiect a fost asumat de Guvern pe 2 decembrie 2025. Principalele modificări includ:
- Pensionarea magistraților la 65 de ani în loc de 48 de ani.
- Pensia maximă va fi de 70% din ultimul salariu net.
- Perioada de tranziție până la vârsta de pensionare va fi de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
- Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.
Acest al doilea proiect a fost de asemenea contestat la CCR de Înalta Curte, iar Lia Savonea a cerut ca acesta să fie trimis la CJUE, susținând că se face o discriminare a magistraților.
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, fiecare având un mandat de 9 ani. Judecătorii sunt numiți astfel:
- 3 de Camera Deputaților
- 3 de Senat
- 3 de președintele României
În prezent, PSD are 4 judecători, PNL și Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător. Judecătorii CCR au imunitate și nu pot fi trași la răspundere pentru voturile exprimate.
