Târgul de Crăciun din Constanța: o feerie sau o improvizație de sărbători?
Joi, prima zi a târgului de Crăciun din Centrul Vechi al Constanței, însă, o atmosferă haotică a stricat tot farmecul, când la ora 16.00, muncitorii erau încă pe scene, grabindu-se să termine standurile, iar noi, spectatorii, ne întrebăm ce se întâmplă, de ce nu e gata? La fața locului, în Piața Ovidiu, am văzut o statuie a poetului, dar toată lumea se uita la improvizația de pe străzi.
Publicul s-a bucurat de trei mascote drăguțe – un ren, un urs polar și un personaj cunoscut din desene animate, dar nimeni nu a realizat că de fapt este o competiție între figuri de pluș și decorurile stricate, care abia reușeau să acopere deficitul artistic a locului. Atunci, în mijlocul pieței, am dat peste bradul, bradul acela căruia i s-au adresat zeci de scrisori, toate pentru Moș Crăciun, o cutie poștală… sau era o glumă proastă? Ce-i drept, lumea se oprea căutând cuvinte de dorință, dar noi eram mai preocupați de ce se întâmplă cu celelată, adevărata viață din jur.
La câțiva pași de brad, urșii de pluș atârnau de un bloc în construcție și o clădire care arăta de parcă fusese bombardată. Ce contrast! Un decor de tăiat răsuflarea, dar nu în sensul bun, ci aproape macabru; cum să vorbești de festive când ai zidurile gri și un peisaj dezolant? Aici, între râsete de copii și atmosferă călduță, unii comentau pe marginea abia reușitelor artistice, iar alții, nostalgici, totuși observau frumusețea străzii abandonate.
Privitorii, preocupați, mai de grabă fotografiau aceste scene bizare, și unii ziceau că ai noștri organizatori n-au reușit să facă o treabă inspirată; mai bine spus, au îmbinat festivul cu abandonul, luptând între realitate și o facțiune de zâmbete rămase în ecou, uitând să curețe butoaiele care, ironie, au fost folosite ca mese, dar care aveau vreo câteva straturi de murdărie evidentă, semn că au fost luate din… ce? uitați, nimeni nu știe.
Și mai era și patinoarul acela la care visam, dar, oh nu! Gheața parcă zâmbea la noi din depărtare, încă nefăcută, iar să stai într-o grămadă de prostii delimitate de o gard, totul cu un brad uriaș în mijloc, ce poate fi mai bucolic? E ca și cum organizatorii se întreceau să aducă la lumina zilei o întreagă paletă de prețuri exorbitante care strigau la cer, 25 de lei pentru o gogoașă… conștientizăm că aici toate celelalte bunătăți cădeau pe locul doi iar mici prăjituri ca o scoveargă, ah, ce prețuri scandaloase! 20 de lei, ba chiar până la 27 le spunea tuturor că un altfel de sărbătoare e posibilă!
În mijlocul acestei nebunii comerciale, vizitatorii erau obligați să deschidă buzunarele pentru a-și fotografia Moș Crăciunul, la prețuri care depășeau lejer 25 de lei pentru o variantă mini, 35 de lei pentru o versiune mai mare, toată atmosfera ca un imens bătăios de bancnote. Așa că, ce e mai important? Sărbătoarea sau prețul ei?
