Debitul Dunării la intrarea în România scade sub recordul din 1985, autoritățile iau măsuri în contextul crizei energetice
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a anunțat o prognoză îngrijorătoare privind debitul Dunării la intrarea în țară, secțiunea Baziaș, care se estimează să scadă ușor până la 1350 de metri cubi pe secundă (m3/s) până în 10 august 2026. Această valoare este sub minimul istoric consemnat în 1985, care a fost de 1400 m3/s, indicând o situație fără precedent în ultimii 41 de ani.
Media multianuală a debitului Dunării în luna august este considerabil mai mare, de aproximativ 3900 m3/s, ceea ce relevă severitatea scăderii actuale. Pentru secțiunea Cernavodă, INHGA precizează că estimările au un caracter orientativ, subliniind că intervențiile în curs în zona de confluență a Dunării cu brațul Bala ar putea modifica semnificativ aceste evoluții, prin creșterea nivelului apei cu 10-12 cm, evitând o scădere mai severă.
Intervenții pentru creșterea nivelului Dunării
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate în data de 3 august 2026 pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, situată în apropierea brațului Bala, au avut succes. Scopul acestei intervenții este de a preveni scăderea nivelului Dunării în zona Cernavodă, prin facilitarea creșterii nivelului apei cu aproximativ 10-12 centimetri. Această acțiune este esențială având în vedere criza actuală de apă care afectează producția de energie electrică și navigația fluvială.
Impactul asupra centralei nucleare de la Cernavodă și a producției industriale
Debitul scăzut al Dunării a determinat oprirea controlată a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă în data de 28 iulie 2026, după cum a comunicat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, care a menționat și o ușoară creștere de 2 centimetri a nivelului apei la centrala nucleară în zilele recente. Centrala are două unități cu o capacitate de 700 MWe fiecare, care asigură aproximativ 20% din producția totală cu unități dispecerizabile din România, astfel încât scăderea debitului Dunării afectează semnificativ generarea energiei.
Criza apei în combinație cu presiunile asupra sectorului energetic au determinat Guvernul să inițieze negocieri cu marii consumatori industriali. Astfel, începând cu începutul lunii august 2026, s-a convenit reducerea voluntară a consumului de energie electrică între orele 19:00 și 23:00 în fiecare zi. Un element important în acest context îl reprezintă decizia producătorilor auto Dacia și Ford de a opri producția pe o perioadă de două săptămâni, o practică periodică în luna august pentru concedii colective și lucrări de mentenanță, dar care acum oferă și un sprijin în reducerea consumului energetic.
Starea de alertă națională și perspectivele meteorologice
În ultima săptămână a lunii iulie 2026, autoritățile române au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca răspuns la scăderea producției de energie electrică cauzată de secetă și de debitele reduse ale râurilor, în special ale Dunării. În prezent, debitul Dunării la intrarea în țară este de circa 1500 m3/s, un nivel deosebit de scăzut față de media multianuală de 3900 m3/s pentru luna august.
Deși în ultimele zile au fost înregistrate precipitații în Austria, acestea au influențat doar râurile interioare din această țară, iar efectul asupra debitului Dunării la intrarea în România va fi resimțit abia în zilele următoare. Până atunci, scăderea debitului va persista, în special în aval de Porțile de Fier, unde INHGA estimează un trend general descendent.
Contextul social și riscul dezinformării
Fenomenul risipei apei Dunării și problemele generate de secetă au devenit subiectul a numeroase informații false sau neverificate care circulă în spațiul public, inclusiv în mediul online. Autoritățile au atras atenția asupra răspândirii de fake news referitoare la situația Dunării, subliniind necesitatea verificării datelor oficiale și responsabilitatea în comunicare, pentru a preveni panicarea nejustificată a populației.
Astfel, pe fondul crizei actuale, cel mai important rămâne urmărirea atentă a evoluției debitului Dunării, monitorizarea continuă a rezervei de apă pentru producția de energie și coordonarea eficientă a măsurilor de reducere a consumului energetic, pentru a limita impactul asupra societății și economiei românești.
