De la spectacole socialiste la libertatea de a te distra: O privire nostalgica asupra evolutiei festivalurilor in Romania

Amintirile se revarsă ca un fluviu al timpului, purtând cu ele fragmente din trecut. In ultimele trei zile ale saptamanii trecute, am fost martor la un fenomen cu totul si cu totul special: Festivalul Codru din Timișoara. Fiica mea, o adolescenta plina de energie, s-a intors acasa entuziasmata, impartasind cu mine poze si clipuri de la eveniment. Imaginile erau de-a dreptul captivante: mii de tineri entuziaști, show-uri incendiare, muzica buna, tonete pline cu racoritoare, cocteiluri, bere si alte bunatati. O adevarata explozie de energie si buna dispozitie. Dar in spatele acestui spectacol contemporan, se ascunde o poveste cu mult mai profunda.

Privind una dintre imaginile de la festival, am fost cuprins de o nostalgie aparte. Mi-am amintit de o experienta din tineretea mea, cand un locotenent de militie ne-a dat afara din sala de spectacole, spunand cu o voce autoritara: „la un spectacol stai frumos pe scaun si, eventual, aplauzi daca iti place”. O scena care m-a facut sa reflectez din nou asupra evenimentelor din 1989. Ce ne-a adus bun Revolutia? O intrebare care, din pacate, starneste dezbateri aprinse si controverse. Unii sustin ca ne-a adus doar nenorociri, in timp ce altii vad in ea un pas esential catre libertate. Consider ca libertatea este cel mai de pret lucru din lume, dar trebuie sa recunosc ca, dupa un anumit punct, libertatea dobândita devine o iluzie.

In perioada comunista, festivalurile nu existau asa cum le stim noi astazi. Spectacolele aveau loc in casele de cultura orășenești, unde erau organizate concerte cu trupe mai mult sau mai putin cunoscute. Desi unele trupe lasau de dorit, toate aveau in comun un element crucial: o chitara electrica, tobe si clape care umpleau spatiul cu muzica live. In acele vremuri, noi, tinerii, ne manifestam pasiunea pentru muzica intr-un mod demential, cu o energie debordanta, in contrast cu rigorile eticii socialiste. Si amintirea locotenentului Ferentz, militianul care veghea la respectarea acestei etici la Caransebeș, a ramas vie in mintea mea. El a fost cel care a rostit acele cuvinte memorabile: „la un spectacol stai frumos pe scaun si, eventual, aplauzi daca iti place”.

Sunt convins ca libertățile dobândite în 1989 au fost un câștig imens pentru dezvoltarea societății noastre. Cu toate acestea, vad tot felul de idioți nostalgici care ostracizează comportamentul tinerei generatii. Ignorând extremitățile, ne bucuram de o generatie libera, mult mai inteligenta decat noi si cu siguranta imuna la Ferentzi. Generatia actuala poate sa se bucure de libertatea de a se exprima, de a se distra, de a asculta muzica si de a se bucura de viata intr-un mod autentic si liber. Este o generatie care a crescut in libertate si care nu va mai accepta restrictiile impuse de regimurile totalitare.

Festivalurile din zilele noastre sunt o dovada a evolutiei societatii romanesti. O societate care a trecut prin momente dificile, dar care a invatat sa aprecieze libertatea si diversitatea. Festivalurile sunt o sursa de bucurie, de energie, de socializare si de cultura. Sunt o expresie a libertatii de a te distra, de a te bucura de muzica, de a te conecta cu altii si de a crea amintiri de neuitat. Sunt un loc unde se pot intalni oameni din toate categoriile sociale, de toate varstele si din toate mediile. Sunt un spațiu deschis, tolerant si incluziv, unde se pot exprima toate punctele de vedere si unde se poate promova diversitatea culturala.

In final, festivalurile sunt o adevarata oaza de libertate si de bucurie in lumea contemporana. Ele ne amintesc ca, in ciuda greutăților prin care a trecut societatea noastra, am reusit sa construim o societate mai libera, mai toleranta si mai deschisa la diversitate. Si asta este un lucru pe care trebuie sa-l pretuim, un lucru de care trebuie sa ne bucuram si un lucru pentru care trebuie sa luptam in continuare.