De la Mit la Realitate: Contestarea Afirmațiilor Despre Țigările Electronice

În continuare, dorim să reiterăm scrisoarea deschisă care a fost semnată de președintele Asociației Consumatorilor de Produse Alternative cu Nicotină, adică Alexandru Gogoană, care a aprins discuții intense pe subiectul vapatului și al chimicalelor din țigările electronice, și cum aceste opinii sunt exprimate în mod public, formulându-le practic ca un răspuns la afirmațiile doamnei Mahler cu privire la posibilele efecte neplăcute asupra sănătății utilizatorilor de aceste produse, sau mai bine zis, povestea unui om care a trecut de la fumat la vaping și cum percepția sa a fost influențată de personalități medicale ce poate nu au aceleași date sau cunoștiințe.

Cu tristețe, trebuie să subliniem că este, din păcate, un semnal de alarmă că un profesionist din domeniul medical, care ar trebui teoretic să fie spatele utilizatorilor de țigări electronice, pare că promovează niște idei care sunt larg criticate și demonetizate cu referire la e-lichide, și de ce ar trebui să ne întrebăm dacă aceste informații sunt pur subiective sau bazate pe studii legitime, iar în plus, nu cunoaștem motivele clare ale atacurilor repetate la adresa sistemelor alternative de consum de nicotină, ceea ce ar putea sugera o nevoie disperată de a umple un vid de imagine pe fondul creșterii numărului de fumători în România.

În ceea ce privește articolul de la Agerpres, acesta este plin de neadevăruri, care nu au un fundament solid, afirmând ușor că ”țigările electronice pot provoca pneumonie chimică denumită EVALI”, dar în realitate, adevărul este altul: aceste probleme sunt cauzate de substanțe care nu aparțin produselor legale, ceea ce ridică întrebări despre legitimitatea acțiunilor de restricție asupra unor produse care își demonstrează valoarea prin numeroasele studii care confirmă că EVALI nu face parte din categoria celor care folosesc comercial țigări electronice, deci oare cât de mult risc există cu veridicitatea acestor știri care ne ajung, și este oare justificată această panică exagerată?

Pe lângă faptul că s-a afirmat că ”țigările electronice conțin substanțe chimice încălzite la temperaturi mari”, e clar că detaliile sunt cruciale și nu se pot ignora, deoarece are o reglementare strictă, impusă de Uniunea Europeană, deci cunoaștem toate ingredientele, iar a ignora aceste reglementări nu face decât să submineze încrederea publicului, dar și a celor din domeniul medical în general, unde confuzia pare să fie mai mare decât realitatea, și întrebări legitime se nasc: cum de nu sunt înțelese aceste diferențe fundamentale între ardere și vaporizare, care nu pot produce aceleași efecte?

Un alt punct care este adus în discuție este legat de riscurile posibile ale infarctului și accidentului vascular cerebral, unde se invocă studii recente, dar ce este cu adevărat relevant este că cercetările serioase indică contrariul, iar autorități ca Public Health England arată clar, cu date concrete, că vapatul este semnificativ mai puțin generat de un număr mare de substanțe chimice dăunătoare, dar recunoașterea acestui lucru este o provocare în sine, iar întrebarea rămâne: cine mint când vine vorba de sănătatea publică?

Un aspect cu adevărat bizar este că, în ciuda numărului mare de utilizatori care nu au semnalat efecte negative, există încă discuții despre tineri și problemele pe care le-ar putea întâmpina. Însă, frica alimentată de prejudecăți nu este soluția, și indiferent de ce spun unii, este clar că datele deja existente dezvăluie un alt adevăr, iar în loc să luptăm împotriva vapingului, ar trebui să promovăm învățarea, educația și legislația corectă, dar este aceasta o cale pe care medicii sunt dispuși să o urmeze?

Frica și prejudecățile nu salvează, dar tehnologia poate, așa că promovarea viziunii unui viitor sustenabil devine esențială, dar este o întrebare legată de cât de mult se reprezintă realitatea în aceste afirmații fără fundament, și dacă vrea cineva să ajute cu adevărat pe cei care vor să renunțe la fumat, clarificările și corectitudinea informațiilor sunt primul pas necesar pentru a evita confuzii și proiecții nefondate de imagine.

În final, e greu de înțeles cum un om de știință ca doamna doctor Mahler poate emite astfel de opinii fără a face o documentare minimă, mai ales având în vedere că există un discurs constant asupra importanței unui studiu detaliat în rândul medicilor din țări care au adoptat o atitudine mai deschisă față de produsele alternative de nicotină, dar realitatea este că în România, percepția se zbate între fals și adevăr, și din păcate, milioanele de fumători rămân în urma acestor conflicte, fără niciun aliat solid care să susțină lupta lor împotriva tutunului.