Oamenii tind să vireze spre stânga când merg prin mulțime: o regulă ascunsă descoperită de cercetători
LEAD: O echipă internațională de cercetători a făcut o descoperire surprinzătoare în ceea ce privește comportamentul uman în mulțimi, observând o tendință de a vira spre stânga, adică în sens invers acelor de ceasornic, atunci când indivizii își schimbă direcția de mers. Această constatare, obținută în timpul unor studii privind distanțarea socială în pandemie, sugerează că există reguli ascunse în spatele mișcărilor aparent haotice ale oamenilor.
Descoperirea a fost realizată în urma unor experimente desfășurate în diverse contexte, inclusiv curți de școală, spații publice și medii controlate. Cercetătorii au analizat sute de participanți, de la copii de grădiniță și elevi până la adulți, constatând o tendință clară de a se întoarce în sens antiorar în aproape toate situațiile studiate. Rezultatele au fost consecvente, indiferent de cultură, vârstă sau mediu, indicând o regulă comportamentală comună.
Detalii Specifice
Un aspect important al studiului a fost repetarea experimentului în Japonia, unde cercetătorii au anticipat un comportament diferit din cauza normelor locale de deplasare. Cu toate acestea, rezultatele au fost similare, ceea ce sugerează că fenomenul nu este exclusiv cultural. De asemenea, tendința de a vira spre stânga a fost observată atât la femei, cât și la bărbați, iar copiii foarte mici au manifestat o înclinație chiar mai pronunțată spre această direcție. Aceasta sugerează că există o componentă biologică în spatele acestui comportament, nu doar una învățată social.
Specialiștii propun că explicația ar putea fi una biomecanică, referindu-se la modul în care creierul coordonează informațiile senzoriale cu mișcarea mușchilor, ceea ce ar putea influența, în mod subtil, direcția în care se îndreaptă corpul. Cu toate acestea, mecanismul exact care stă la baza acestei tendințe rămâne necunoscut și cercetătorii subliniază că este prematur să se vorbească despre o „lege universală” a comportamentului uman.
Implicarea acestei descoperiri în viața cotidiană ar putea fi semnificativă, având aplicații în proiectarea spațiilor publice, simulări de evacuare și înțelegerea fluxurilor de oameni în locuri precum gări, muzee, magazine sau în timpul evenimentelor mari. Astfel, chiar și în mijlocul haosului, corpul nostru ar putea urma reguli subtile, dar profunde, care ne influențează modul în care ne deplasăm prin lume.
