Părinții unui băiat de 14 ani, aflat în moarte cerebrală și care au consimțit initial să doneze organele fiului lor, au decis să renunțe la această decizie după o discuție cu duhovnicul lor, conform medicilor de la Spitalul Județean Suceava, potrivit Europa Liberă.
Adolescentul a fost adus la spital luni, 11 septembrie, în urma unor convulsii suferite în timpul mesei și înecării cu mâncare, din cauza unei boli neurologice.
Echipa medicală, chemată de urgență la locuința familiei din comuna Mitocul Dragomireni prin apel la numărul de urgență 112, l-a găsit în stop cardio-respirator. După aproximativ o oră de resuscitare, au reușit să-l readucă la viață, dar, conform purtătorului de cuvânt al spitalului, Dan Teodorovici, din punct de vedere cerebral, nu s-a mai putut face nimic.
Marți, medicii au constatat că băiatul se afla în moarte cerebrală. În aceeași seară, doctorii i-au propus tatălui să doneze organele fiului său altor copii bolnavi.
Într-un prim moment, bărbatul și-a dat acordul și a semnat consimțământul miercuri dimineață, conform medicilor. Cu toate acestea, familia s-a răzgândit ulterior și a refuzat să doneze organe, afirmă reprezentanții Centrului de Prelevare și Donare din Regiunea Moldovei, care adaugă că răzgândirea a apărut după o discuție cu preotul duhovnic.
Tatăl băiatului, care lucrează ca zilier la Mănăstirea Dragomirna, s-a întors la spital după câteva ore și le-a comunicat medicilor că nu mai este de acord cu donarea de organe, susținând că așa l-a sfătuit duhovnicul, conform coordonatoarei centrului, dr. Raluca Neagu.
Reprezentanții mănăstirii au precizat că decizia a aparținut familiei și nu unui preot specific.
Oficial, Biserica acceptă donarea de organe
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), a declarat pentru publicația menționată că “poziția Bisericii este total favorabilă donării de organe pereche, act menit să salveze viața unei persoane”.
Cu privire la prelevarea de organe de la persoane declarate în moarte cerebrală, pe care Bănescu o consideră o “problemă delicată”, “există o nuanță morală necesară care poate fi înțeleasă doar de cei implicați direct într-o astfel de situație limită”.
“Moartea cerebrală nu se aliniază în totalitate cu moartea reală. Din acest motiv, conștiința și libertatea celor implicați într-un act care implică viața și moartea oamenilor nu au doar conotații medicale, ci și morale, și acestea decid în final. Biserica nu interzice nimănui, ci îndeamnă la discernământ și la evaluarea fiecărui gest sau acțiune în contextul conștiinței morale preocupate de viața și demnitatea persoanei umane. Prelevarea/donarea unui organ viu al unei persoane declarate în moarte cerebrală (și, prin urmare, nedepășită) pentru a salva viața altei persoane ar putea fi considerat un astfel de gest”, a declarat Bănescu.
