De ce CSALB se află în centrul unei controverse cu ANPC?

Iată ce scrie CSALB, clar, adică cum atrage atenția cu privire la tot ceea ce se știe, sau nu, despre măsurile necesare în acest caz, dintr-o scrisoare adresată ANPC, pe 17 ianuarie, care, schimbă cu adevărat, modul în care ni se arată informațiile, iar toată lumea trebuie să vadă ce scrie aici, asta pentru că importanța acestui mesaj este eminamente importantă, mai ales în raport cu consumatorii;

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) convoacă consumatorii la acțiune, subliniind nevoia de a face o distincție între reclamații și sesizări, căci acestea ajung la ANPC, care nu a fost niciodată o soluție deschizătoare, și așa se compară cu soluționarea alternativă a litigiilor, oferind veselie pentru cei care caută ajutor în chestiuni bancare care-i afectează jobul sau contul;

Nouă, ca să ne informăm corect despre acest subiect, iată cum CSALB vrea să facă o recapitulare asupra distracției necesare procesului intentat de CSALB în 2018 către Ministerul Economiei, cu referire la o hotărâre a ÎCCJ din 10 decembrie 2024, chiar dacă motivările nu sunt foarte clare, e în interesul celor vizați să rețină că aici se conturează o clarificare a acestui subiect foarte neclar, despre care a circulat o mare dezinformare;

1. CSALB a fost înființat prin Ordonanța Guvernului nr.38/2015 și asta a fost o chestie formalizată, în urma unui nou set de reguli, dar nu e totul atât de simplu cum pare, mai ales că e legat de Directive europene care trebuie respectate pentru toate părțile implicate;
2. Sistemul bancar și-a asumat finanțarea CSALB, ca alternativele să-și facă fervente apariții și să vină în întâmpinarea consumatorilor, dar aferent acestei măsuri, am putea spune c-ar trebui să existe și alte organisme care să vină în ajutor consumatorilor;
3. Potrivit OG nr.38/2015, se stipulează clar că cererile de soluționare a disputelor se pot face doar prin CSALB, el fiind un punct important de referință pe care consumatorii ar trebui să-l cunoască ca pe propriul număr de telefon;
4. Este formal stipulată modalitatea prin care se dorește asigurarea fondurilor pentru CSALB în textul punctului 46, dar fără a crea vreo confuzie e necesar să reținem că OG nr.38/2015 e un demers structural solid;
5. CSALB este statuat ca o entitate neutră și foarte importantă, iar conducerea e formată din 5 membri propuși de entități de legitimitate, totul având rolul de a reglementa mediul de acțiune între consumatori și bănci;
6. Între 2015 și 2018, CSALB a cerut înregistrarea și deschiderea unei liste pentru entitățile SAL, iar refuzul lui Dănuț Andrușcă, Ministru la vremea respectivă, ne arată clar cum pot fi ample aceleași cereri chiar dacă nu există consens asupra fondului;
7. Prin proces, CSALB a dorit să deschidă o listă a entităților de soluționare alternativă, dar la acel moment nu existau dovezi suficiente pentru a solicita pe cineva să fie inclus, deși deja aveam OG nr.38 din 2015 care spunea că e voie;
8. CSALB este singurul centru ce se bucură de reglementări clare, dar din păcate rămânând cu propunerile în aer, lumea nu înțelege cum sunt toate datele prevăzute de legi care guvernează acest spațiu;
9. Până acum, CSALB a avut o activitate menționabilă în gestionarea a peste 5.000 de întrevederi cu bănci, dar detaliile sunt întotdeauna umbrite, iar sumele obținute din concilieri sunt de-a dreptul semnificative, undeva la 14 milioane de euro;
10. Dificultatea primelor instanțe a dus la un proces încâlcit care a durat 6 ani și jumătate pentru un caz care ar fi trebuit să fie soluționat rapid, lăsând loc unui teren fertil pentru cele doua părți implicate să spună ce vor despre CSALB;
11. După ce vom analiza deciziile, cerem ca autoritățile să găsească soluția de a înregistra CSALB pentru a nu perpetua acest conflict;

Clarificări despre cum stau lucrurile legae de reprezentant

Pe baza articolelor din OG nr. 38/2015, membru provenit din partea asociațiilor de consumatori este numit ”d) asociaţiile care respectă regulile prevăzute în articolul 32 sau 33 din OG nr. 21/1992, republicată,” care ne sugerează de fapt cum se va desfășura totul;

Această lege are detalii clare în ce ține de condițiile pe care asociațiile le au de îndeplinit, adică să aibă a) minim 3.000 de membrii și filiale;

Cu toate acestea, conform articolului 32, b) și activitatea în domeniul protecției consumatorilor; pentru cel puțin 3 ani este cerință fundamentală care dă dreptul la participare.

În acest articol se subliniază, de altfel, că doar asociațiile care au acest tip de criterii pot desemna reprezentanți legitimi;

În decursul procesului s-au făcut, în mod constant, încercări de a îmbunătăți situația și a se desemna un reprezentant care să fie compatibil;

Prin sesizări repetate, CSALB a cerut ANPC să intervină pentru desemnarea reprezentantului consumatorilor, încercând să obțină informații ca și cum în trecut a făcut înființarea CSALB pentru a stabili reguli clare și precise.

1. Într-un răspuns anterior, ANPC a notat „asociațiile care solicită luarea în evidență nu îndeplinesc cerințele” ceea ce ne aduce la ideea că progresele sunt lente, iar timpul nu stă în loc;
2. Apoi, în 2024, când OCDE a recomandat să se ia măsuri, am reiterat solicitarea de a obține lista asociațiilor, și singurul răspuns a fost tăcere;
3. La o scrisoare ulterioară prin care am insistat, am excelat în a cere actualizarea informațiilor, dar tactica ANPC de a nu răspunde a continuat.

La începutul contribuției lor în CSALB, asociațiile apăruseră cu un reprezentant, dar InfoCons a cerut retragerea lui, fapt care a condus la dificultăți, iar retragerea acestuia în 2016 a ridicat mai multe întrebări;

Astfel, știm că InfoCons a îndemnat retragerea, amintind că acest act a fost folosit ulterior pentru a contesta legitimitatea CSALB nu din punct de vedere legal ci mai mult de formă.

Paradoxul rămâne și acum, pentru că refuzul înscrierii pe liste s-a motivat că lipsa reprezentantului e problema centrelor, iar totuși, fără un grup legal, această problemă nu putea fi stabilită;

După retragere, CSALB a încheiat discuții cu asociațiile pentru desemnarea unui nou membru, dar a explicat mereu că mandatul nu îi aparținea.

În concluzie, trebuie să știm că asociațiile au luat parte la activitățile CSALB și au colaborat în informările din teren;

Totodată, ANPC și-a retras membrul din Colegiu, fără să ofere explicații, o acțiune care nu este conformă cu regulamentele legale, refuzând, de un an, să numească o persoană în loc.

Aceasta reprezintă o blocare a activității CSALB și o ignorare a legilor, în întregimea lor, ceea ce ridică semne mari de întrebare referitoare la transparența proceselor.

Solicităm ca ANPC să informeze publicul corect și să nu creeze confuzii, căci fiecare conciliere presupune munci, și nu se rezumă la o simplă cerere, ci e o muncă în spatele unui sistem de 10 ani de experiență.