Datoria publică: Guvernul pregătește creșterea plafonului la 53% din PIB

Guvernul pregătește un nou pas controversat în gestionarea finanțelor publice: o ordonanță de urgență care prevede creșterea plafonului datoriei publice la 53% din PIB până la sfârșitul anului 2024. Măsura, justificată de necesitatea de a asigura flexibilitate în atragerea resurselor financiare, a stârnit îngrijorare în rândul experților, care avertizează asupra riscurilor pe termen lung.

Potrivit proiectului de ordonanță, creșterea plafonului se bazează pe metodologia Uniunii Europene și este justificată prin necesitatea de a asigura flexibilitate în atragerea resurselor financiare pentru implementarea planului de finanțare din 2024. De asemenea, măsura urmărește prefinanțarea nevoilor din 2025 și menținerea rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului la un nivel confortabil.

Prea multă datorie?

Experții economici au exprimat îngrijorare cu privire la creșterea plafonului datoriei publice. Aceștia argumentează că un nivel ridicat al datoriei poate duce la creșterea costurilor de finanțare, la presiuni asupra bugetului de stat și la reducerea spațiului fiscal pentru investiții.

De asemenea, se pun întrebări cu privire la impactul pe termen lung al acestei măsuri, în special în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19. Potrivit unor analize, nivelul ridicat al datoriei publice poate afecta negativ economia românească prin creșterea costurilor de finanțare și prin îngreunarea accesului la finanțare.

Exim Banca Românească pierde accesul la fondul pentru garanții și ajutor de stat

Ordonanța de urgență prevede și modificarea atribuțiilor Exim Banca Românească. Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) preia sarcinile legate de susținerea dezvoltării infrastructurii, a utilităților de interes public, a dezvoltării regionale, a activității de cercetare-dezvoltare, a protecției mediului înconjurător și a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Exim Banca Românească se va concentra pe susținerea exporturilor românești, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate. Modificarea este justificată prin rolul important pe care BID îl va juca în reducerea decalajelor de finanțare prin mobilizarea resurselor publice și private.

De asemenea, se elimină prevederile legate de constituirea la dispoziția Exim a fondului pentru garanții și a fondului pentru implementarea de măsuri de ajutor de stat și/sau de minimis. Disponibilitățile rămase în aceste fonduri vor fi returnate la bugetul de stat, cu excepția sumelor necesare acoperirii obligațiilor în cazul executării garanțiilor.

Un pas controversat cu impact major asupra economiei

Ordonanța de urgență privind creșterea plafonului datoriei publice și modificarea atribuțiilor Exim Banca Românească generează controverse și va avea un impact major asupra economiei românești. Experții avertizează asupra riscurilor pe termen lung, iar dezbaterea publică pe această temă este esențială.

Guvernul are obligația de a explica cu transparență motivele care stau la baza acestei măsuri și de a prezenta un plan detaliat pentru gestionarea datoriei publice în viitor. O analiză atentă a impactului economic și social al ordonanței de urgență este necesară înainte de adoptarea sa finală.