Datoria mondială a atins nivelul record de 310.000 miliarde de dolari până la finalul anului, înregistrând o creștere de peste 25% în ultimii cinci ani, arată datele publicate joi de Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF). Această cifră alarmantă a stârnit îngrijorarea economiștilor, care atrag atenția asupra pericolului major al populismului și a impactului său asupra datoriei guvernamentale în anii următori.
“Analizând evoluțiile din 2024, putem observa că o serie de alegeri și tensiuni geopolitice amplifică temerile legate de creșterea împrumuturilor guvernamentale și de disciplina fiscală. Țări precum India, Africa de Sud, Pakistan și SUA se confruntă cu riscul crescut al politicii populiste, care ar putea duce la o creștere și mai mare a datoriei guvernamentale, dar și la relaxarea restricțiilor bugetare”, a avertizat IIF.
În trimestrul trei al acestui an, aproximativ două treimi din creșterea datoriei a provenit din țările dezvoltate, precum SUA, Japonia, Franța și Marea Britanie. Însă nu doar acestea au înregistrat creșteri semnificative. Piețele emergente precum China, India, Brazilia și Mexic au raportat, de asemenea, o creștere semnificativă a datoriei guvernamentale.
Raportul datorie/PIB se menține relativ stabil la nivel global. Cu toate acestea, pe piețele emergente, acesta a depășit pragul de 255%, înregistrând o creștere de 32 de puncte procentuale față de acum cinci ani. Printre țările care conduc în acest top se numără Rusia, China, Arabia Saudită și Malaezia.
Într-un an marcat de pandemie, guvernele au făcut față unor deficite bugetare semnificative, iar datoria guvernamentală a înregistrat o creștere record în trimestrul trei al anului 2023. Totodată, îngrijorarea privind povara datoriei pentru gospodării și companii persistă în marile economii, cu accent pe China și SUA.
Evoluția globală a datoriei guvernamentale
În contextul creșterii continue a datoriei guvernamentale la nivel mondial, experții atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung ale acestui fenomen. Cu fiecare an care trece, datoria globală se apropie de cifra uriașă de 310.000 miliarde de dolari, o cifră greu de conceput.
În timp ce țările dezvoltate precum SUA, Japonia, Franța și Marea Britanie continuă să înregistreze creșteri semnificative ale datoriei lor guvernamentale, economiile emergente, precum China, India, Brazilia și Mexic, nu sunt departe în acest clasament. Cu toate acestea, raportul datorie/PIB este în creștere constantă în cazul economiilor emergente, ridicând semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei tendințe.
Deși unele dintre aceste creșteri pot fi justificate de pandemia globală și de măsurile luate de guverne pentru a sprijini economiile, există o îngrijorare crescândă cu privire la capacitatea de rambursare a acestor împrumuturi și la impactul asupra creșterii economice pe termen lung.
Riscurile politicii populiste
Unul dintre principalele motive de îngrijorare cu privire la nivelul datoriei guvernamentale este creșterea spectaculoasă a politicii populiste la nivel global. Recent, mai mulți lideri politici ai unor țări importante au adoptat abordări populiste care vizează să controleze tensiunile sociale și să câștige sprijin popular, dar care pot duce la o creștere a datoriei guvernamentale.
India, Africa de Sud, Pakistan și SUA se află în topul țărilor care se confruntă cu riscul major al politicii populiste. În contextul viitoarelor alegeri, aceste țări ar putea adopta politici fiscale relaxate, care vor genera și mai multe împrumuturi guvernamentale și vor reduce restricțiile bugetare. Acest lucru ar putea avea un impact semnificativ asupra perspectivei economice pe termen lung.
Experții economici susțin că politica populistă, deși poate părea atractivă pentru a câștiga sprijinul maselor, are consecințe serioase asupra stabilității economice. Impactul asupra investitorilor și încrederea internațională poate duce la o scădere a ratingului de credit al acestor țări și la o majorare a costurilor de împrumut. Aceste efecte negative pot afecta creșterea economică, inovația și dezvoltarea pe termen lung.
Datoria guvernamentală în economiile emergente
Datoria guvernamentală în țările emergente este în continuă creștere și generează îngrijorări cu privire la capacitatea acestor economii de a face față unei creșteri sustenabile pe termen lung. China, India, Brazilia și Mexic sunt printre țările care confruntă cu o presiune crescândă asupra datoriei lor guvernamentale.
Raportul datorie/PIB în cazul economiilor emergente a crescut cu 32 de puncte procentuale în ultimii cinci ani, ajungând la un nivel alarmant de peste 255%. Această situație ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea datoriei și la riscul de instabilitate financiară în aceste țări.
Printre factorii care contribuie la creșterea datoriei guvernamentale în economiile emergente se numără investițiile semnificative în infrastructură, îmbunătățirea serviciilor publice și măsurile de stimulare fiscală adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.
Impactul asupra economiilor globale
Creșterea datoriei guvernamentale la nivel mondial are un impact semnificativ asupra economiilor globale. Chiar dacă raportul datorie/PIB se menține relativ stabil la nivel global, există temeri cu privire la povara datoriei și capacitatea de rambursare a acesteia în anii următori.
În contextul unei creșteri a costurilor de împrumut și a riscului de instabilitate financiară, guvernele vor fi puși în situația de a aloca sume din ce în ce mai mari pentru rambursarea datoriei, în detrimentul altor sectoare importante, cum ar fi sănătatea, educația și infrastructura.
Totodată, riscul de crize financiare și economice pe termen lung este amplificat de politica populistă adoptată de unele țări, care poate duce la creșterea inflației, reducerea capacității de competitivitate a economiilor și destabilizarea piețelor financiare internaționale.
Într-o lume tot mai interconectată, efectele unei crize financiare într-o țară pot se reflecta rapid în economiile altor țări. Prin urmare, gestionarea și reducerea datoriei guvernamentale reprezintă o provocare majoră pentru liderii politici și economiștii de astăzi.
TAGS:
Institutul Internațional pentru Finanțe, datorie mondială, datorie guvernamentală, economii emergente, politica populistă, creșterea datoriei
