Datoria guvernamentală a României depășește pragul de 60% din PIB: implicații economice și fiscale
Economistul Cristian Socol a comentat marți datele recente publicate de Eurostat și Ministerul Finanțelor privind datoria guvernamentală a României, care a atins un nou prag critic. Potrivit celor două instituții, datoria publică a României a depășit 60% din PIB, cifra ajungând la 60,1% conform Eurostat și la 60,2% conform Ministerului Finanțelor, ceea ce reprezintă o depășire a criteriului stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Consecințele depășirii pragului de 60%
Depășirea acestui prag constituie un semnal important care are efecte directe asupra modului în care situația fiscală a României va fi evaluată la nivel european. Cristian Socol a explicat că România va fi supusă unei monitorizări și analize tehnice mai riguroase privind sustenabilitatea datoriei publice, un criteriu esențial pentru respectarea regulilor fiscal-bugetare europene și sănătatea finanțelor publice.
Economistul a precizat că, având în vedere că România se află deja în procedura de deficit bugetar excesiv din cauza depășirii pragului de 3% din PIB, această nouă depășire a datoriei va accentua gradul de supraveghere. „Vom fi analizați tehnic și mai riguros, vom fi mai strict monitorizați și respectarea țintelor de deficit și datorie asumate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă”, a afirmat Cristian Socol.
Planul Național Bugetar Structural 2025–2031 reprezintă angajamentele României față de Comisia Europeană cu privire la reducerea deficitului bugetar și limitarea creșterii datoriei publice în următorii ani.
Aproape 5.000 de lei în fiecare secundă – creșterea datoriei publice în ultimul an
Datele Ministerului Finanțelor indică o creștere semnificativă a datoriei administrației publice în ultimul an. Astfel, aceasta a crescut de la 1.013,2 miliarde de lei la 30 aprilie 2025, până la 1.171,6 miliarde de lei la 30 aprilie 2026, adică o majorare de 158,3 miliarde de lei.
Calculat la nivel zilnic și orar, această creștere corespunde unei medii de aproximativ 434 de milioane de lei pe zi, aproape 18 milioane de lei pe oră, 302.000 de lei pe minut și circa 5.000 de lei pe secundă, echivalentul a aproximativ 1.000 de euro pe fiecare secundă.
Obligațiile Guvernului conform legislației naționale
Cristian Socol a subliniat că depășirea pragului de 60% are și implicații prevăzute de legislația națională. Conform articolului 13 din Legea Responsabilității Fiscale, Ministerul Finanțelor are obligația de a prezenta un raport justificativ privind creșterea datoriei și de a propune măsuri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
Legea prevede, de asemenea, măsuri concrete pentru limitarea creșterii datoriei publice. Printre acestea, se regăsesc măsuri de înghețare a cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public și a cheltuielilor pentru asistența socială din sistemul public.
Potrivit lui Socol, o parte dintre aceste măsuri sunt deja în aplicare. „România implementează cea mai dură corecție din Uniunea Europeană, cu o povară pusă pe cei vulnerabili. Salariile în sectorul public și pensiile au fost deja înghețate”, a precizat economistul.
România, printre țările cu cea mai accelerată creștere a datoriei publice în UE
Analiza datelor Eurostat arată că România a ocupat locul patru în Uniunea Europeană în privința creșterii datoriei ca pondere din PIB în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu primul trimestru din 2025, conform declarațiilor lui Cristian Socol.
Având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv a UE, depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică antrenează presiuni suplimentare pentru respectarea angajamentelor luate față de Comisia Europeană, în special legate de reducerea deficitului și gestionarea responsabilă a finanțelor publice.
Creșterea rapidă a datoriei guvernamentale ridică astfel semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu și lung a finanțelor publice românești și impune autorităților obligația de a implementa măsuri corective eficiente în conformitate cu cadrele legale europene și naționale.
