“`html
România cu Capul în Nori: Datoriile Externe Ating Niveluri Îngrijorătoare!
Într-o frenezie de cifre, Banca Națională a României ne luminează cu vestea gălăgioasă că în prima jumătate a anului am acumulat o dublă povară de 7,48 miliarde de euro, ducând datoria externă totală la fabuloasa sumă de 212,37 miliarde de euro, ceea ce e mult, prea mult, știți ce zic, adică e chiar peste nivelul bunului simț, și asta e doar începutul!
Datoriile pe termen lung, nu că am avea și pe termen scurt, au ajuns la o pondere enormă de 76,3%, ceea ce înseamnă, um, foarte mult, și asta la finalul unui semestru, de unde și creșterea de 4,6% față de finele lui 2024; cu cifre ca acestea, ai zice că suntem în plină expansiune economică, dar stai să vezi!
Chiar și raportându-ne la comparativul de acum un an, când la sfârșitul lunii iunie aveam doar 132,99 miliarde, este evident că ne scufundăm mai adânc în ape tulburi, iar fiecare lună care trece pare să îi fie mai greu de uitat, iar uitarea nu e mereu de bine, adică cine știe ce va urma?
O parte din această datorie colosală, care ajunge la 113,84 miliarde de euro, adică, atenție, mai mult de jumătate, provine de la administrația publică, ceea ce ridică semne de întrebare, dar să nu uităm că a crescut cu 6,48 miliarde comparativ cu începutul anului, deci cine știe pe unde se duc banii aceia?
Pe de altă parte, să nu uităm și de Banca Națională, a cărei datorie externă s-a înjumătățit, scăzând de la 4,53 miliarde la 3,19 miliarde de euro, fără să ne dăm seama cât de bine sau rău e, mai ales când luăm în considerare raportul serviciului datoriei externe, care are o rată de 15,5%, deci un pic mai bună față de 19,6% în 2024, dar o îmbunătățire care te face să te întrebi dacă e cu adevărat o veste bună?!
Gradul de acoperire a importurilor, dacă va mai crește va trebui să ne amintim și de cele 5,3 luni de acum, deci un pic mai mic decât 5,7 luni de la finalul anului trecut, și cum se zice, tot ce se scufundă nu mai iese la suprafață fără un efort considerabil, iar banca centrală raportează că datoria externă pe termen scurt e acoperită doar cu 92,8%, mai puțin față de cât a fost la 31 decembrie 2024, cu care ne lăudam fără rușine!
Așadar, concluzionând, România pare să plonjeze din ce în ce mai adânc în marea datoriilor externe, iar articolele care ne povestesc despre asta sunt din ce în ce mai dese, cum am văzut, iar noi rămânem aici, cumva, pe margine, visând la un viitor mai bun, dar cu ochii pe buget cu mult, mult înaintea datoriei de acum, oare s-o fi corrupt această formulă?
“`
