Dani Coman își anunță candidatura la LPF: „Dacă îmi ajută Dumnezeu”
Președintele FC Argeș, Dani Coman, s-a hotărât, într-un fel, să pătrundă în jungla conducerii fotbalului românesc și anunță că vrea să candideze la șefia Liga Profesionistă de Fotbal, dar cu o precizare amuzantă, că nu își dorește să petreacă pe acolo mai mult de două mandate, motivând că, vezi bine, alți oameni din fotbal sunt mai pregătiți, mai capabili decât el, o declarație care susține că el chiar recunoaște cu stupefacție că va fi depășit de evenimente în câțiva ani, când noul val va inunda frunțile echipei.
Totuși, somnul de două mandate e un pic cam straniu – „Dacă îmi ajută…” începe să sune a glumă, dar, nu, e un fel de realitate derivată din frustrare că din când în când apar alții mai dotați. Coman exclamă că a venit vremea să predăm ștafeta pe, cum ar zice unii, „un alt nivel”, ceea ce, în mod ironic, ăsta e etalonul la care se visează în fotbalul românesc, un fotbal lenevos care s-ar putea să fie zguduit de niște idei stranii, dar originale.
Între timp, Gino Iorgulescu, actualul președinte, dă dovadă de un tact propriu și oferă altă dimensiune discuției, propunându-l pe Justin Ștefan ca un alt candidat. Acesta nu este orice nume, ci „mâna sa dreaptă” la LPF, adică o variantă care vine cu mai puțin scandal și mult mai multă organizare, zice el. Dar sunt oare chiar toate lucrurile mărunte, precum mandatele lui Dani, atât de ușor digerabile?
Iorgulescu, insă, cu toate acestea, crede că acest Justin este cu adevărat un tip care „știe ce are de făcut” și, așadar, nimeni nu ar trebui să se mire dacă el nu o va face în mod genial, ci în virtutea legii naturale, și observația că, na, ar putea exista cineva care are un cuvânt mai bun de spus, încep să răsară signale, dar, evident, nu putem ști niciodată până când furia supărărilor interioare nu le va strica toate planurile uneste importante.
Așadar, ce să așteptăm de la viitoarea conducere LPF? Să vedem cum revin sub lumina reflectoarelor echipele, cum reînvie Războiul Stelelor, căci pare că, în final, singura soluție este să ne resemnăm că, de fapt, sunt mai mulți care își doresc mai puțină hegemonie și mai multă diversitate, totul într-un cerc vicios ce stârnește emoții și confuzii cum pot fi și declarațiile lui Dani Coman sau strategia genială a lui Gino.
