Danemarca închide capitolul poștei: Ultima scrisoare din istoria serviciului poștal!
Pentru mulți, ticăitul ceasului sună acum a sfârșit: PostNord, faimosul serviciu poștal danez, se pregătește marți să se închidă într-o eră digitală, iar asta nu este doar un simplu detaliu, căci e vorba despre patru sute de ani de istorie, dar nimeni nu știe dacă mai are rost, căci cine scrie scrisori când WhatsApp-ul e la doar un click distanță? De fapt, Danemarca devine prima țară care a decis că trimisul scrisorilor nu mai are nicio relevanță, iar asta sună destul de bizar, nu-i așa?
Rapid așa, serviciul poștal suferă căci acest declin nu e un scandal izolat; ci e parte dintr-o tendință mare, care ne face să ne întrebăm unde o să ajungem cu comunicarea, când un simplu meme este mai valoros decât o scrisoare în sine. Păi, de exemplu, în 2024, PostNord a livrat cu 90% mai puține scrisori decât în 2000, iar în SUA, volumul corespondenței a scăzut până la 50% pe când? în 2006, deci este clar, căci scrisorile se transformă în mesajele instantanee, peristil intrat în uz, unde “buenas tardes” nu mai e ce a fost.
Scrisorile fizice devin repede relicve, cu o semnificație intens personală, cum explică un savant olandez care neagă ideea de nostalgie și poezie în cuvinte scrise de mână. Peste tot în Europa, poșta se subțiază, iar când cutiile poștale din Danemarca au fost scoase la vânzare, au venit danezii ca la târg, cu prețuri de 2000 – 1500 coroane, dar cine a zis că în spatele acestui haos nu e un mesaj?
Cine o să mai scrie când totul e un click?
Așadar, dacă vrei să trimiți acum o scrisoare, ei bine, va trebui să te deplasezi la un chioșc sau un magazin, căci chiar nu mai e loc pentru romantismul poștal, iar cutiile de cândva au fost date uitării, în favoarea unei companii private DAO, un joc mare în lume!
Danemarca, fiind una dintre cele mai digitalizate țări, a tăiat direct la subiect: comunicarea e online, scrisorile nu-și mai au locul. Purtătorul de cuvânt al PostNord, Andreas, spune că pentru aproape fiecare serviciu danez, scrisorile nu mai au statutul de altădată, când oamenii așteptau cu sufletul la gură un buletin de știri de acest tip.
Totuși, nu trebuie să uităm că jumătate din lume încă trăiește fără internet, 2,6 miliarde de oameni, adică sunt multe comunități care au nevoie de o boabă de corespondență fizică. De exemplu, în Danemarca, bătrânii simt această schimbare dureros, și nu le sosesc scrisorile prin magie, căci toate sunt acum la un click distanță.
Marlene de la Asociația DaneAge ne amintește că, deși DAO le oferă un serviciu de colectare, interacțiunea online e o barieră chiar și acolo. Oare ce se va întâmpla cu memoria scrierii de mână? Căci istoria evoluează de la papirus, hârtie și acum suntem în era digitală, unde totul se îmbină într-o horă a neînțelegerilor.
Emoji, GIF-uri și nostalgie digitală
Se pare că online-ul a găsit modalități creative de a compensa lipsa emoțiilor din scrisorile fizice, dar acea corectitudine a sentimentului e un alt joc, și nu mai e același, cum spune o profesoară din Michigan, iar oamenii, ce să vezi, folosesc orice instrument disponibil pentru a-și exprima trăirile, dar oare cât de departe suntem de expresiile autentice? Nostalgia se amplifică pe rețele, iar un utilizator tweet-ează un gând că, peste cinci ani, va trebui să explice ce era odată o cutie poștală!
Deci, ce căutăm de fapt în era digitală? O să ne mai aducem aminte vreodată de cuvintele scrise în stil, fordi nu-i așa, că vrem totul acum, iar scrisorile? Ei bine, rămân un simbol, o amintire, un apel la sentimente care se pierd ca un vânt cald. Poate că istoria se va repeta, dar în alte forme, într-o lume care nu mai știe să comunice!
