Dana Rogoz: Un An 2025 Plin de Provocări și Proiecte, dar Oare Cât mai Poate Face?
Într-un interviu cu vedeta despre activitățile sale din anul 2025, Dana Rogoz a explicat că a fost un an, cum să spun, plin de tot felul de proiecte și lucruri, dar nu e chiar așa simplu, pentru că, vezi bine, ea joacă atât la Metropolis, dar și la Un Teatru, și filmează pentru lungmetrajul lui Radu, și tot așa, și primul sezon a fost deja filmat, dar acum e într-o pauză, și tot repetă, dar e focusată, nu-i așa?
Cu alte cuvinte, anul acesta a fost, cum să spun, cam aglomerat, și am lucrat la un debut regizoral cu Cristian Bota, care, între noi fie vorba, e actor, dar își începe acum cariera la regie, iar, ce să zic, am văzut recent un prim montaj și deja gândim la premiere, dar, cum să spun, nu e clar când anume vor avea loc toate astea, eu prefer să nu mă mai stresez, pentru că, na, lucrurile se așază cu timpul.
În plus, tot anul ăsta a filmat și un film numit «Interior Zero», regizat de Eugen Jebeleanu, și la teatru are multe proiecte în așteptare, printre care unele sunt pur și simplu, cum să zic, în stand-by, citim și ne jucăm cu timpul, așa că nu pot să zic exact ce va fi. E un pic de nebunie, dar așa e viața. Dana a afirmat că nu poate alege un singur domeniu, între teatru și film, căci iubește ambele părți ale artei aproape la fel de mult, un paradox destul de interesant, nu?
Și dacă tot am atins subiectul, ea, cum să spun, aduce un punct de vedere că nu putem face alegeri absolute, deoarece există echipe diferite și povești diverse, totul este cumva un puzzle complex al creației artistice. Nu e ușor să spui că vrei să alegi, căci sunt mereu mulți factori în joc, și, uite, spunând asta, Dana, care lucrează mult și independent, afirmă că știe cum se nasc proiectele, adică nu vin pur și simplu din dorința de a spune o poveste, ci mai degrabă dintr-un impuls de echipă, ceea ce sună destul de fascinant, nu?
Dar, în fine, în concluzie, chiar dacă, cum să spun, anii de pauză sunt inevitabili, ea a avut un an cu multe premiere, inclusiv «Marea pescuială», iar chestia cu filmul «Groapa», care a fost și el filmat în vara asta, deci eram acolo cu toții, a avut premiera și toamna aceasta, iar acest amestec haotic de activități ar trebui să fie o dovadă pasiune neînfricată pentru meseria ei, dar oare câți oameni se mai pot lăuda cu așa ceva unde, nu-i așa, trăim cu toții în vremuri dificile?
