“`html
Drama de la CFR Cluj – Meciul cu Paksi promite să fie un adevărat câmp de luptă!
Păi, Dan Petrescu, ce să zic, a început cu o prefață mai mult decât intrigantă despre meciul lui CFR Cluj împotriva lui Paksi, adică, exact ce ne trebuie, a vorbit și despre FCSB, eșec, victorie, vorba aia, câte în lună și în stele! Dar, haideți să vedem cum de a ajuns să spuna atât de multe lucruri amestecate, fără să fie foarte clar ce a vrut să zică la final de zi.
Deci, după acel 0-0 în Ungaria, acum totul se joacă acasă, pe stadionul din Gruia, joi, la 20:30. Asta da presiune, și a spus el că la CFR e important să câștige, pentru că altfel, vai și-amar, se adună criticile. Dar, la Paksi, cum e? Adică, îi doare mai puțin, chiar dacă pierd, ei își văd de drum, dar la noi? Fiecare meci de fotbal e ca o piatră de moară pe sufletele noastre, mai ales când pierdem!
Interesant este că, a mai spus că, e o echipă „neînvinsă în deplasare” în meciurile din Europa. Și ce să vezi? Au strâns puncte că altele pe care noi le trăim ca pe Gerul din România! Patru meciuri, două victorii, două egaluri, cam asta e situația. Dar la noi, entuziasmul e la ordinea zilei! Şi cu tradiția… doar că, uneori tradiția nu e suficientă pentru a garanta succesul!
Wow, a adus aminte de meciuri celebre, exemple poate mai puțin relevante, dar base multe voci care susțin că CFR este cu siguranță favorit deoarece a mai obținut performanțe… doar că a sărit și peste o minge de fotbal despre Chelsea și PSG, unde totul e un risc. Ce caută el, oare, să ne transmită? Că soarta e decizia norocului? N-ar fi o idee rea!
Ah, și să nu îl uităm pe Louis Munteanu, care revine în lot, extraordinar, yay! A zis că s-a antrenat, dar nu știe, poate va juca, ori va sta pe bancă. E o vreme de mister, nu știm ce să credem, dar e bine că vine, asta e clar ca buna ziua!
Apropo de FCSB, a fost un meci cu Inter Club d’Escaldes și, oh, lord, am aflat că, cu emoții, orice meci devine o roulette, nimeni nu știa că Andorra poate face așa surprize! El, Dan, a așezat acolo o mică observație că și deplasările sunt complicate, aerul, vremea, multe motive care parcă sunt ca niște scuze, nu-i așa?
În concluzie, totul se leagă de o tranziție dintr-un sport unde totuși încercăm să ne facem auziți, un mix de sentimente și o speranță că, deși nu arată simplu, poate vom supraviețui și acestui meci. Și eu mă întreb, oare ce va fi?
“`
