Dan Dungaciu susține, prin avocat, că spațiile pe care le-a dat gratuit Asociației pe care tot el o conducea ar fi făcut parte din patrimoniul privat al Institutului de Științe Politice Ion I.C. Brătianu, astfel că nu ar fi comis infracțiunea de abuz în serviciu când le-a cedat în folosința LARICS fără licitație publică.
Argumentul a fost invocat în procesul de abuz în serviciu aflat pe rolul Tribunalului București, unde Dan Dungaciu este trimis în judecată de DNA pentru că, pe vremea când era directorul ISPRI Ion I.C. Brătianu, ar fi cedat folosința gratuită a două camere către LARICS, asociație de drept privat pe care tot el o conducea.
Cele două camere, 725 și 726, au în total 96 mp și se află în Corpul A din Complexul „Leu” de pe Bd. Iuliu Maniu, construit pe vremea regimului comunist, în anii ’70, pentru Universitatea Politehnica București. Întreg Complexul Leu face parte din domeniul public al statului, iar după Revoluție Academia Română a alocat diverse spații către instituții de învățământ, printre care și Institutul de Științe Politice.
Apărarea susține că Dan Dungaciu a avut convingerea că acele spații aparțineau patrimoniului privat al institutului și nu domeniului public al statului. În această ipoteză, avocatul său va cere achitarea pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Dacă, totuși, se dovedește contrariul – anume că în acte spațiile apar ca făcând parte din domeniul public – apărarea va cere achitarea pe motiv că „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăția prevăzută de lege”. Dan Dungaciu susține că, la momentul încheierii contractelor de comodat cu LARICS, avocatul ISPRI i-ar fi creat convingerea că spațiile fac parte din domeniul privat al Institutului, astfel că lipsește intenția infracțională.
Procesul de abuz în serviciu a început pe fond la Tribunalul București pe 6 aprilie 2026, cu o întârziere de doi ani de la momentul trimiterii în judecată. Procedura de cameră preliminară, al cărei termen de soluționare este de 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanță, a durat în cazul lui Dan Dungaciu 733 de zile.
Pe 19 martie 2026, Curtea de Apel București a respins contestația lui Dan Dungaciu și a menținut soluția Tribunalului București din 23 septembrie 2024, prin care judecătorul a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății. Pe 27 aprilie 2026, avocatul lui Dan Dungaciu a arătat în fața instanței că clientul lui nu recunoaște acuzațiile și respinge judecata în procedura simplificată.
În plus, Dan Dungaciu a trimis o cerere prin care arată că dorește să fie judecat în lipsă și nu dorește să fie audiat în fața instanței.
Pe 4 aprilie 2024, DNA l-a trimis în judecată pe Dan Dungaciu prin Rechizitoriul nr. 350/2/P/2023, reținând că paguba reprezintă echivalentul chiriei care nu a fost percepută de instituția publică de la o persoană juridică de drept privat pentru cedarea folosinței unor spații și, totodată, folosul patrimonial necuvenit pentru LARICS, reprezentat de folosința, cu titlu gratuit, a unor spații aparținând domeniului public al statului.
Dan Dungaciu a condus vreme de 12 ani Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I.C. Brătianu și a gestionat programul civil de masterat în studii de securitate al Universității din București, cunoscut colocvial drept „masterul SRI”. Din iunie 2025, a devenit consultant AUR pe politică externă, iar din noiembrie 2025 este prim-vicepreședinte al partidului.
