Europarlamentarul Victor Negrescu intenționează să trimită o scrisoare cancelarului austriac Karl Nehammer, în care va prezenta argumente tehnice pentru aderarea României la spațiul Schengen. Subiectul va fi discutat în cadrul Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne) de la începutul lunii viitoare. Această informație a fost raportată de Agerpres.
Victor Negrescu, în calitate de eurodeputat, consideră că nu există niciun argument împotriva aderării României la spațiul Schengen. Mai mult decât atât, el subliniază că țara noastră are argumente suplimentare care pot cântări în favoarea acestei aderări. Victor Negrescu intenționează să îi trimită o scrisoare lui Karl Nehammer, în care va prezenta o serie de argumente tehnice. Un exemplu este faptul că România este primul stat care implementează un proiect-pilot cu Comisia Europeană pentru securizarea frontierelor, un proiect de succes ce urmează să fie extins la nivel european având în vedere rezultatele obținute de România.
Victor Negrescu a evidențiat că numărul persoanelor care încearcă să treacă ilegal frontiera României a scăzut, iar același lucru s-a întâmplat și în cazul numărului de migranți ilegali care ajung în țara noastră. De asemenea, s-a înregistrat o scădere a numărului de solicitări de azil din partea migranților ilegali.
“Pe baza acestor rezultate pozitive, România își oferă expertiza țărilor din Balcanii de Vest, de unde provine de fapt acel val de migranți care îngrijorează guvernul de dreapta din Austria. Acest lucru demonstrează că avem capacitatea de a sprijini zona de liberă circulație”, a precizat Victor Negrescu.
De asemenea, europarlamentarul PSD a subliniat că este foarte important ca acest obiectiv să fie realizat până la finalul anului în curs, deoarece în anul următor va fi mult mai dificil să obținem un vot pozitiv. Contextul electoral european și cel din Austria pot influența în mod negativ decizia luată în acest sens.
Eurodeputatul PSD consideră că în acest an șansele obținerii unei decizii pozitive cu privire la aderarea României la Schengen sunt mai mici decât în anul precedent, când contextul politic era mai favorabil.
“Apropierea de alegerile europarlamentare și alegerile din Austria îi determină pe politicieni să utilizeze acest subiect electoral într-o mai mare măsură decât în anul trecut, când nu existau beneficii directe pentru ei. Cu toate acestea, următoarele săptămâni sunt cruciale. Alegerile din Olanda, care vor avea loc pe 22 noiembrie, pot aduce schimbări pozitive în acest sens. Dacă partidele proeuropene vor câștiga, există șanse ca veto-ul aplicat de Olanda să fie ridicat”, a declarat Victor Negrescu.
Istoricul blocării aderării României la Schengen ne reamintește că, pe 8 decembrie 2022, Austria a votat împotrivă în Consiliul JAI de la Bruxelles, blocând astfel aderarea țării noastre. Argumentul invocat de Austria a fost criza migranților. De asemenea, Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, iar cele două țări au fost evaluate împreună.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la Schengen va fi pusă pe agenda Consiliului JAI numai atunci când există indicii clare că există un consens în acest sens, pentru ca România să nu fie din nou refuzată de Austria.
Pe 26 august, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit la Viena cu omologul său, Gerhard Karner, care a subliniat că Austria își menține poziția împotriva extinderii spațiului Schengen.
Marcel Ciolacu a anunțat că România va ataca Austria la Curtea Europeană de Justiție, în cazul în care guvernul austriac își menține veto-ul cu privire la aderarea noastră la Schengen, în cadrul Consiliului miniștrilor de interne ai UE care va avea loc în decembrie.
Președintele Iohannis a menționat că acționarea în judecată a Austriei la Curtea Europeană de Justiție în cazul aderării României la Schengen este o chestiune juridică foarte complexă.
TAGS:
europarlamentar
Victor Negrescu
spaţiul Schengen
România
scrisoare
cancelar
Karl Nehammer
argumente tehnice
Consiliul
JAI
Agerpres
România
spaţiul Schengen
eurodeputat
argumente
Comisia Europeană
securizarea frontierelor
Balcanii de Vest
migranţi ilegali
consens
veto
Olanda
Marcel Ciolacu
Curtea Europeană de Justiție
UE
