Un nou seism cu magnitudinea de 3,7 grade pe Richter a lovit județul Vrancea, marți, la ora locală 11:03, conform informațiilor publicate de INCDFP. Cu o adâncime de 140 km, cutremurul a avut epicentrul la 32 km nord-vest de Focșani, 73 km nord de Buzău, 79 km est de Sfântu-Gheorghe, 82 km sud-vest de Bârlad, 84 km sud de Bacău și 94 km est de Brașov.
Activitate seismică intensă în luna noiembrie
Luna noiembrie a fost marcată de o serie de cutremure în România, cu un total de 14 evenimente seismice înregistrate. Magnitudinile acestora au variat între 2,2 și 4,3 grade pe scara Richter. În zona Vrancea, seismologii au consemnat un cutremur cu magnitudinea de peste 3, pe durata a două zile consecutive. Unul dintre acestea a fost înregistrat și luni dimineață, cu magnitudinea de 3,3.
În acest an, cel mai puternic cutremur înregistrat în România a avut magnitudinea de 5,7 și s-a produs în data de 14 februarie în județul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri. În luna noiembrie, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României a avut loc tot în Gorj, pe 10 noiembrie, cu magnitudinea de 4,2.
Conform informațiilor furnizate de INCDFP, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv din România se află la curbura Carpaților Orientali, în regiunea Vrancea. Pe lângă aceasta, există și câteva zone de surse seismice superficiale, cu importanță locală pentru hazardul seismic, cum ar fi zonele Est-Vrânceană, Făgăraș-Câmpulung, Danubiană, Banat, Crișana-Maramureș, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică și depresiunea Transilvaniei.
Se observă sporadic seismicitate de fond, evenimente crustale cu magnitudini mai mici de 5, în nordul Olteniei, Depresiunea Hațeg, partea estică a Câmpiei Române, Platforma Moldovenească și Orogenul Carpaților Orientali.
Regiunea Vrancea este cunoscută ca o zonă seismică complexă datorită convergenței continentale. Aceasta se află la contactul a trei unități tectonice: placa Est-Europeană, subplăcile Intra-Alpină și Moesică. Potrivit INCDFP, cea mai puternică activitate seismică pe teritoriul României are loc la adâncimi intermediare, între 60 și 200 de kilometri, într-un corp litosferic mai rece, orientat aproape vertical și în coborâre gravitațională.
Au fost observate activități intense în două domenii de adâncime, între 80 și 100 km și, respectiv, între 120 și 160 km. Cutremurele majore din secolul XX s-au produs în aceste două segmente: în 1977 (Mw 7,4) și 1990 (Mw 6,9) în segmentul superior și în 1940 (Mw 7,7) și 1986 (Mw 7,1) în cel inferior.
Cel mai puternic cutremur înregistrat în zona Vrancea a avut loc pe 26 octombrie 1802 și a fost cunoscut ca “Cutremurul cel Mare”. Acesta a avut un impact devastator, cauzând numeroase victime și pagube materiale imense pe teritoriul României și în zonele transfrontaliere. Cutremurul a fost resimțit pe o suprafață foarte mare, depășind 2 milioane de km2, până în Constantinopol, Kiev, Moscova, St. Petersburg, Varșovia, Varna și Vidin, conform marturiilor istorice.
Cu o descriere dramatizată, caligraful Dionisie Eclesiarhul relatează: “S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită, care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.
TAGS: Vrancea, cutremur în România, cutremurul cel mare
