Un seism cu magnitudinea de 3.5 a avut loc în județul Vrancea la ora 20:54. Cutremurul, considerat slab, s-a produs la o adâncime de 140 de kilometri și a fost înregistrat la 46 de kilometri vest de Focșani. Acesta este al doilea seism în ultimele 24 de ore în România, după unul cu magnitudinea de 2.4 înregistrat la ora 14:16.
Cutremur în județul Vrancea, România, pe 8 septembrie 2023
“Un seism slab cu magnitudinea 3.5 a avut loc vineri seară în județul Vrancea, conform Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Seismul a fost înregistrat la ora 20:54 în Zona Seismică Vrancea și a avut o adâncime de 140 de km, aproape de următoarele orașe: Focșani la 46km vest, Sfântu-Gheorghe la 65km est, Buzău la 65km nord, Brașov la 77km est, Ploiești la 96km nord-est, și Bacău la 98km sud”, au informat cercetătorii (sursa).
Locuitorii din zona seismică Vrancea sunt obișnuiți cu astfel de cutremure, în mare parte slabe. Cu toate acestea, același lucru nu se poate spune despre cei din Gorj, care au avut parte de un număr tot mai mare de cutremure, unele semnificative, care au cauzat daune clădirilor din diverse localități în acest an.
Mai mult, cercetătorii avertizează că oamenii din această zonă ar trebui să se aștepte la astfel de cutremure surprinzătoare și în viitor. “Au fost înregistrate peste 94 de replici. În unele zone epicentrale, intensitatea a atins 7 grade. Acesta este o zonă seismică bine cunoscută, cu o activitate în general slabă până la moderată. Ceea ce s-a întâmplat ieri și alaltăieri reprezintă o intensificare foarte mare, cea mai mare activitate seismică înregistrată în ultimii 200 de ani”, au explicat cercetătorii.
Această intensificare a activității a fost o surpriză, deoarece calculele au indicat o magnitudine maximă de 5.5. A fost și un eveniment dublu, cu două cutremure cu magnitudini peste 5. Acest lucru s-a mai întâmplat acum 80 de ani, când a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5.2. Este clar că activitatea s-a intensificat semnificativ, iar harta de risc seismic va trebui să fie actualizată în viitor pentru a ține cont de cutremurele mai puternice”, au mai spus cercetătorii în luna februarie, după un mare cutremur în Gorj.
Singura veste bună pentru oamenii din această zonă este că nu există riscul ca Oltenia să devină la fel de activă seismic ca Vrancea, deși există probabilitatea să se producă cutremure cu magnitudini între 5 și 6 în viitor. “Nu există nicio posibilitate ca Oltenia să devină zona Vrancea, poate ajunge maxim la o magnitudine de 6. Este nevoie de un studiu mai amănunțit, iar estimările actuale, care deja au fost depășite, se bazează doar pe studii de seismicitate. Până în prezent, datele sismice nu au indicat acest lucru”, au subliniat cercetătorii.
“Este un eveniment mai puternic decât ne așteptam. Datele noastre, bazate pe datele din ultimii 200 de ani, sunt insuficiente. Este dificil să faci prognoze pentru ceea ce se va întâmpla peste 100-200 de ani, având în vedere că avem puține informații despre activitățile de suprafață”, a continuat explicarea cercetătorilor.
“Datele noastre au o marjă de eroare. Magnitudinea ar putea fi între 6.3 și 6.1, dar nu avem cum să fim siguri. De exemplu, în 1943 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5.2, dar de atunci nu s-a mai resimțit niciunul de aceeași intensitate. Cum poți să ai informații despre 10 cutremure într-un interval de 200 de ani? Avem 1000 de stații de monitorizare în această zonă pentru a analiza cutremurele. De ce nu am putut să previzionăm aceste cutremure? Pentru că forțele care le provoacă au un caracter neliniar și nu este ușor de prezis. Este un fenomen cu caracter haotic și nu există o metodă sau formulă sigură. Suntem la cheremul naturii”, au concluzionat experții.
“Tehnologia pe care o avem în prezent ne permite să avertizăm locuitorii din București cu 30 de secunde înainte de un cutremur, dar nu putem prezice aceste evenimente. Aplicațiile mobile pot genera panică. Noi am dezvoltat o aplicație care blochează gazul din blocuri și trimite lifturile la parter. În Gorj, montăm trei stații seismice pentru a monitoriza mai bine fenomenul mișcărilor de la falii din acea zonă. De asemenea, vom instala cinci GPS-uri pentru a monitoriza deplasările faliilor”, au explicat experții.
