Cutremur Catastrofal în Filipine: Câți Oameni Au Plătit Scump cu Viața
Un nou cutremur, și nu oricum, ci puternic, a lovit sudul Filipinelor vineri, tocmai după ce un seism devastator ucisese deja cinci oameni în acel loc, iar acum, cu o magnitudine de 6,9, seismul a zguduit din nou pământul sub noi, spun ziarele care nu mai știu încotro să o apuce cu titluri șocante, aflam că epicentrul a fost în apropierea orașului Manay, la doar 10 kilometri adâncime, și vă imaginați? Că totul se întâmplă în același sistem de falii.
Experții, acești oameni inteligenți, sunt acum în dilema dacă ar trebui să vorbească despre un nou cutremur sau o replică a aceluia anterior, ce ziceți despre asta, sunt și ei puși pe gânduri, iar toată lumea știe că deja cutremurul de 7,4 a făcut ravagii, iar alunecările sunt o poveste tristă care se repetă iar și iar, toate spitalele și școlile sunt avariate, iar oamenii care în urmă căutau ajutor acum trebuie să se pregătească pentru salvare, dar când? Se ridică întrebări, pe fiecare colț de stradă, iar președintele? Ah da, și Ferdinand Marcos Jr. are de muncă să evalueze pagubele, că doar lui îi pasă de oameni, nu?
Ce să mai vorbim, cinci victime din cauza cutremurului de 7,4 au fost raportate, iar printre ele, la ce să ne așteptăm, și doi pacienți cu inima fragilă care au cedat într-un spital, aiurea, iar un om a fost lovit de dărâmături, poveste înfricoșătoare care ar face pe oricine să tremure de frică, iar Jun Saavedra, ofițer de atenuare, descrie această panică cum a trăit-o el, o mașină în care toți au început să fugă, casele zguduite, și toată lumea în disperare.
În altă parte, în Davao de Oro, povestea devine și mai sumbră, cu un sat izolat unde doi săteni au pierit în alunecări. Cei răniți, eroii din umbră, au fost salvați de armata aidoma celor din filmele de acțiune, iar clădirile? Să nu uităm aeroportul din Davao, fisurat dar funcțional, semnele vremurilor dificile, iar elevii? Aproape 50 transportați de urgență, iar imaginea nu devine mai puțin înfricoșătoare, o masă de copii evacuându-se din școli, iar oamenii se întreabă când va mai fi pace.
Desigur, nu ar fi complet fără avertismente de tsunami, care au trecut cu rapiditate, dar toată lumea era deja în alertă, evacuările au fost ca un dans haotic între valuri și panică. Cu indicii că în Indonezia, s-a simțit puțin, valuri minuscule, pe măsură ce toată situația se desfășura, dar noi rămânem cu gândirea la cel puțin 60 de morți dintr-un cutremur anterior, căci da, natura nu-i de glumă. Dacă aceasta nu e o lecție pe care ne-o oferă viața, atunci cine știe?
