Curțile de Apel solicită reexaminarea legii pensiilor magistraților de către președintele Nicușor Dan
Esentialul: Curțile de Apel cer președintelui Nicușor Dan să solicite reexaminarea legii pensiilor magistraților, acuzând lipsa de previzibilitate și discriminări între generații, impactând inclusiv pensiile anticipate.
Ce s-a întâmplat
Curțile de Apel din România au înaintat o solicitare președintelui Nicușor Dan, prin care cer trimite în Parlament o cerere de reexaminare a legii pensiilor magistraților. Într-un memoriu transmis pe 19 februarie 2026, magistrații evidențiază prevederile controversate ale legii care ar putea crea inechități semnificative în sistemul judiciar, conform informațiilor furnizate de News.ro.
Magistrații solicită președintelui să utilizeze articolul 77 alin. (2) din Constituția României pentru a cere o reexaminare completă a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Aceștia subliniază importanța rolului președintelui în asigurarea respectării principiilor de oportunitate și coerență legislativă.
„Subliniem că rolul Președintelui României în procedura de promulgare a legii este unul esențial, iar nu unul pur decorativ. Şeful Statului are competența constituțională de a verifica legea în raport cu exigențele de oportunitate și corelarea legii cu reglementările interne și internaționale”, au afirmat reprezentanții Curților de Apel.
Demersul a fost inițiat după ce șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a criticat noile solicitări adresate judecătorilor de penal care ies la pensie, aceștia fiind rugați să raporteze dosarele în lucru și riscurile de prescripție.
Puncte Cheie
- Curțile de Apel cer reexaminarea legii pensiilor magistraților.
- Memoriul a fost transmis pe 19 februarie 2026.
- Președintele trebuie să verifice respectarea exigențelor de oportunitate legislative.
- Se subliniază rolul esențial al președintelui în procedura de promulgare.
Context
Magistrații critică introducerea mai multor regimuri de pensionare, ceea ce ar putea crea discrepanțe notabile între pensiile acordate în funcție de data pensionării. Aceștia subliniază că, în interval de aproximativ 3 ani, un judecător de judecătorie pensionat în baza legii în vigoare ar putea avea o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție pensionat conform noii legi.
De asemenea, reprezentanții Curților de Apel semnalează o lipsă de previzibilitate și siguranță juridică, afectând persoanele aflate în funcție la data intrării în vigoare a legii. Aceștia afirmă că noua legislație creează o incertitudine totală asupra statutului juridic al magistraților, ceea ce contravine principiilor de securitate juridică.
Noua lege preconizează majora vârstei de pensionare la 65 de ani, o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcții juridice, reducerea cuantumului brut al pensiei de la 80% la 55% și limitarea cuantumului net la maximum 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. Introducerea posibilității de pensionare anticipată, cu penalizări, este de asemenea un aspect contestat de magistrați, care consideră că aceste măsuri vor conduce la pensii semnificativ mai mici comparativ cu cele ale altor categorii, cum ar fi ofițerii de poliție judiciară.
Criticile vizează, de asemenea, inechitățile între generațiile de magistrați și regimul pensiilor de serviciu pentru judecătorii Curții Constituționale, care este considerabil mai favorabil decât cel al magistraților de carieră. Curtea Constituțională a decis că legea tăierii pensiilor magistraților este constituțională, ceea ce ar putea duce la o justiție mai slabă și termene mai lungi pentru soluționarea cazurilor. Această decizie vine după cinci amânări, iar Curtea de Apel București a acuzat Guvernul Bolojan de consecințele negative ale acestei legi asupra sistemului judiciar.
