Curtea Constituțională nu poate verifica opiniile candidaților la prezidențiale, susține judecătoarea Iuliana Scântei

Judecătoarea Iuliana Scântei, în cadrul unei opinii separate la decizia CCR prin care a fost respinsă candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale, susține că Curtea Constituțională nu are atribuția de a verifica comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile unui candidat la alegerile prezidențiale.

Scântei argumentează că atribuția Curții este limitată la verificarea îndeplinirii unor condiții legale obiective, cum ar fi respectarea termenului de depunere a candidaturii, numărul minim al semnăturilor de susținere, și documentele necesare însoțirii propunerii de candidatură. Potrivit opiniei sale, aceste aspecte nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura, toate aceste aspecte fiind de natură subiectivă și parte a libertății de exprimare a candidatului.

„Contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret. (…) Atribuția Curții este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiții legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susţinătorilor, documentele care trebuie să însoţească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicţie limitativ prevăzute de Constituţie şi lege, la depunerea candidaturii). Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmaţiile sau atitudinile persoanei care îşi depune candidatura pentru alegerea preşedintelui României în condiţiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertăţii de exprimare a celor care candidează”, a subliniat judecătoarea Iuliana Scântei.

Scântei consideră că sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare cade în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, nefiind o atribuție a Curții Constituționale în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României.

Potrivit judecătoarei, decizia majoritară a CCR de a respinge candidatura Dianei Șoșoacă „nu se întemeiază pe niciuna dintre condițiile obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică”.

„Nicio dispoziție constituţională sau legală nu permite Curţii Constituţionale ca, pe calea interpretării propriei competenţe (la rândul ei, expresă şi limitativ prevăzută de Constituţie şi lege), să-şi extindă şi să completeze sfera atribuţiei de soluţionare cu două noi condiţii pentru depunerea candidaturilor, condiţii care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce ţin de comportamentul, opiniile şi declaraţiile unei persoane) şi care nu au fost prevăzute nici în Constituţie, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992”, a adăugat Scântei.

Scântei subliniază că CCR a impus noi condiții pentru depunerea candidaturilor, cum ar fi respectarea jurământului depus de președintele ales, condiții care nu sunt stabilite expres prin Constituție sau prin Legea nr. 370/2004.

„Noile condiţii de fond considerate în opinia majoritară ca fiind necesare a fi îndeplinite de persoanele care candidează la alegerile pentru preşedintele României, în sau începând cu anul 2024, sunt cele ‘care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de preşedinte al României’, respectiv obligaţia de a respecta Constituţia şi obligaţia de a apăra democraţia, acestea reflectând ‘ataşamentul candidatului la valorile constituţionale’. Hotărârea majorităţii impune neechivoc şi cu caracter definitiv şi general obligatoriu, ca cele două obligaţii să devină condiţii de fond pentru depunerea candidaturilor, deşi nu sunt stabilite expres prin Constituţie sau prin Legea nr. 370/2004 şi, pe cale de consecinţă, să fie verificate prealabil înregistrării candidaturii la alegerile prezidenţiale. Aşadar, prin interpretarea propriei competenţe, prin opinia majorităţii, se adaugă în Legea nr.370/2004 noi condiţii de fond pentru depunerea candidaturilor şi completează procedura legală cu atribuţii noi privind verificarea îndeplinirii acestor condiţii anterior înregistrării candidaturii, de către Biroul Electoral Central. Or, Legea nr.370/2004 a limitat competenţa acestuia de a verifica îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă doar la cele prevăzute de respectiva lege pentru candidaturi”, a precizat judecătoarea.

Scântei atrage atenția asupra faptului că, în ordinea constituțională și legală, inclusiv în jurisprudența CCR, drepturile electorale pot fi interzise doar în situațiile expres și limitativ prevăzute de Constituție și de lege.

Ea subliniază că dispozițiile art. 28 din Legea nr. 370/2004 stabilesc interdicții exprese de a candida la alegerile prezidențiale pentru persoanele care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 37 din Constituția României sau care au fost alese anterior de două ori ca președinte al României, precum și pentru persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea.

Interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre drepturile electorale (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a alege) este reglementată ca pedeapsă complementară în Codul penal.

Iuliana Scântei consideră că interdicțiile constituționale și legale menționate nu sunt incidente în cazul Dianei Șoșoacă, neexistând o hotărâre judecătorească definitivă de interzicere a dreptului acesteia de a fi aleasă.

„Considerăm că procedura legală pentru depunerea candidaturii, respectiv cea de contestare a candidaturii la alegerile prezidenţiale sunt aspecte care influenţează caracterul efectiv al unui drept electoral. În absenţa unuia dintre cazurile expres prevăzute de Constituţie sau de lege, menţionate mai sus, apreciem că, prin interpretarea propriei competenţe, Curtea Constituţională nu poate să stabilească noi condiţii de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct de Curte, să conducă la interdicţia de a candida. (…) În concluzie, considerăm că legiuitorul a reglementat expres şi limitativ cadrul legal pentru exercitarea unui contencios electoral obiectiv care permite verificarea unor condiții legale obiective și care are ca finalitate asigurarea unui proces electoral echitabil și just. Alte condiții care vizează comportamente, fapte, declarații ale unui candidat conferă contenciosului electoral un caracter subiectiv, iar procedura în cadrul acestuia nu poate fi derulată în absența cadrului legal privind un proces echitabil, cu toate garanțiile procesuale aferente acestuia, conform jurisprudenței Curții Constituționale și a CEDO”, a conchis judecătoarea. Sursa: Agerpres