Cum sunt văzuți românii de către ei înșiși, comparativ cu vecinii din Europa Centrală și de Est?

Un nou studiu Kantar, realizat în 7 țări din Europa Centrală și de Est, oferă o imagine complexă a percepției oamenilor despre propria viață și despre lumea din jurul lor. Studiul, realizat în perioada mai-iunie 2024, analizează satisfacția cu viața în general, preocupările legate de viitor, percepția asupra democrației și tendințele sociale.

Un viitor incert: Războiul și scumpirile, cele mai mari temeri

Războiul este cea mai mare amenințare externă pentru jumătate din populația din Europa Centrală și de Est (52%), urmată de scumpiri (37%) și de migrație, refugiați (36%). Pe români îi îngrijorează într-o măsură similară războiul (50%) și creșterea prețurilor (37%), dar – comparativ cu media regiunii – sunt semnificativ mai îngrijorați de: creșterea sărăciei (43% vs. 29%), posibile crize alimentare sau de apă pentru perioade mai lungi (24% vs. 12%) sau adâncirea diferențelor economice dintre oameni (27% vs. 20%).

Familia, un refugiu în timpuri tulburi

În ciuda îngrijorărilor legate de viitor, majoritatea oamenilor din Europa Centrală și de Est sunt mulțumiți de viața lor, la un nivel moderat, familia fiind factorul cheie al evaluării pozitive. Austria, România și Bulgaria depășesc nivelul mediu regional de satisfacție, în timp ce Cehia se află la medie, iar Slovacia și Ungaria înregistrează scoruri sub medie. Austria se remarcă prin cel mai ridicat nivel de satisfacție pe toate cele trei dimensiuni: viața de familie, viața profesională și viața socială. România se situează aproape de Austria în privința satisfacției cu viața de familie, dar se află la o distanță mai mare în privința vieții profesionale și sociale. Aceste diferențe indică un decalaj mai mare între satisfacția cu viața de familie și cele profesionale și sociale, comparativ cu Austria.

Banii contează, dar nu totul

Satisfacția față de situația financiară a familiei urmează același tipar cu satisfacția generală față de viață, cu cele mai mari scoruri în Austria (77%), urmată de România (75%) și Bulgaria (70%), Cehia (69%) și Slovacia (64%), iar scoruri mai mici în Ungaria (52%) și doar 33% în Ucraina. O relație inversă între mulțumirea față de venituri și îngrijorările legate de viitor este evidentă: cu cât oamenii sunt mai nemulțumiți de venituri, cu atât sunt mai preocupați de viitorul financiar. Chiar și în țările mai optimiste, precum Bulgaria, România și Austria, jumătate din populație este îngrijorată de viitorul financiar. În Cehia, Slovacia și Ungaria nivelul îngrijorărilor este și mai mare (aproximativ 70%) și, desigur, în Ucraina, care se confruntă cu o incertitudine existențială enormă.

Deziluzie politică: un sentiment răspândit

Doar 1 din 5 persoane din Europa Centrală și de Est este mulțumită de direcția în care se îndreaptă democrația din țara lor, de cum se guvernează și de cine îi reprezintă pe scena politică. Austria face excepție, cu scoruri de două ori mai mari decât media din regiune pe toate dimensiunile vieții politice, măsurate înainte de alegerile parlamentare din septembrie 2024. Dar chiar și acolo, mai puțin de jumătate dintre ei sunt mulțumiți de administrația de stat, de dezvoltarea democrației și doar 30% sunt mulțumiți de cei care îi reprezintă în politică. Satisfacția cu viața politică este foarte scăzută în țările post-comuniste (de obicei sub 20%, cu o mică excepție în Cehia), cetățenii din toate țările fiind foarte sceptici. Nici România nu face excepție, doar 1 din 10 persoane sunt mulțumiți de cum sunt reprezentate la nivel politic, înregistrând scorul cel mai mic alături de Ucraina (9%), Bulgaria (13%) și Ungaria (14%). La fel de puțin mulțumiți sunt românii și de cât de independentă este justiția (12%) sau de cum funcționează administrația de stat (primăriile/consiliile locale, autoritățile centrale, ministerele etc.) cu doar 15% dintre ei fiind mulțumiți.

Căutarea sensului și a echilibrului

În regiunea noastră, găsirea sensului este o valoare cheie pentru majoritatea oamenilor. Aproximativ 80% din fiecare țară sunt de acord cu afirmația că “în ultima vreme, m-am gândit mai mult la felul în care îmi petrec timpul și care sunt acele activități care sunt mai semnificative (benefice) pentru mine”. România se înregistrează cel mai ridicat nivel, 87% fiind de acord cu această afirmație. Mai mult de jumătate din populația regiunii Europa Centrală și de Est “dorește să trăiască mai mult și să lucreze mai puțin” (cu excepția Ungariei și Ucrainei, unde sunt mai puțini). Cel mai mult își doresc acest echilibru, între viața profesională și cea privată, locuitorii din Bulgaria și cei din Cehia. Dorința de a avea un “stil de viață mai sănătos” nu este doar un subiect mediatic, ci o atitudine importantă pentru jumătate din populația din Austria, România, Ungaria și Bulgaria, în timp ce slovacilor și cehilor nu le pasă la fel de mult (doar cca. 1/3).