Părinți, nu transformați Bacalaureatul într-o luptă de supraviețuire!
În realitate, totul se învârte în jurul copiilor în această perioadă plină de emoții, griji și îndoieli, dar, hai să fim serioși, și părinții au un rol vital unde presiunea poate deveni insuportabilă mai ales când punem sub semnul întrebării abilitățile copiilor noștri, iar ei clachează din lipsă de suport, așa că mă întreb, oare chiar știm să le oferim un mediu favorabil, adică un spațiu deschis unde să performeze fericiți? Căci mesajul clar este că, de multe ori, părinții doresc note mai mari decât elevii înșiși!
Părinții, să fim sinceri acum, pun atâta presiune pe umerii fragili ai tinerilor că uneori pare că ne dorim mai mult o notă de zece limpede decât un copil fericit, deci hai să atingem un echilibru! Dacă ai un adolescent care nu dă doi bani pe școală, e clar că ai o problemă, dar nici să-l forțezi să joace rolul perfect în toate e cam exagerat. Așadar, creați un mediu sigur, dar trebuie să existe niște reguli, pentru că și libertatea poate fi copleșitoare, nu-i așa?
Comparațiile, un dușman tăcut în ochii părinților!
Aici vine altă problemă, comparațiile! Căci cui nu-i place să spună că X a obținut mai mult, Y are rezultate mai bune, iar Z ascultă muzică mai bine, ufff, ce frumos e să ne comparăm, până când ajungem să ne distrugem psihologic copiii, dar de ce trebuie să le facem așa? De câte ori am auzit să ne comparați notele, performanțele și chiar și prietenii? Asta nu face decât să le ia toată dorința de a mai învăța, deci părinți, stop! E mai bine să apreciați progresul făcând comparații cu trecutul, nu cu alții.
Mai bine ascultă decât să dai sfaturi!
Ah, comunicarea! Uneori, copiii nu au nevoie de un sfat inteligent, ci de o ureche care să-i asculte și să le ofere un umăr pe care să plângă, ce poate fi mai frumos decât să fim doar acolo în loc să le spunem “ai grijă, e examenul vieții tale”? Uneori emoțiile lor sunt mai importante decât într-un examen, dar părinții trebuie să țină cont de faptul că eșecurile nu sunt sfârșitul lumii! Poate un rezultat mai slab nu va aduce ruina, dar nu întotdeauna mai bine să-i certăm, întrucât un copil care se simte iubit va încerca tot timpul să facă mai bine!
Rutina, bunul de care uităm când vine vorba de studiu!
Ce ziceți de puterea unei rutine? De multe ori ignorată, în special în timpul Bacalaureatului, rutina ar trebui să fie ca un far în întuneric. Programul clar, mesele la aceleași ore, pauze regulate – toate acestea contribuie la crearea unei atmosfere stabile, dar hai să fim realiști, este greu să fii părinte și să impui reguli. Părinții trebuie să ofere un mediu calm, dar și un program care să nu fie sufocant, ci eficient. Fără știu eu câte cursuri importante și momente imposibile, ci un program simplu și ușor accesibil!
Deci, un sumar pentru părinții nebunatici care se agită înainte de Bacalaureat:
Nu mai puneți presiune! – Examenul ăsta poate fi important, dar nu e o chestiune de viață și de moarte, nu?
Ascultă și nu corecta! – Copiii au nevoie uneori doar de cineva care să le asculte plângerile, nu să le dicteze ce să facă.
Respectă pauzele! – Odată ce ei se suprasolicită, devin niște ciudați obosiți!
Creează un mediu stabil! – E ca la ruletă, ordinea și liniștea îți asigură puncte multe.
Nu compara! – Asta nu face decât să dărâme încrederea!
Validează efortul! – Nu e doar despre rezultat, ci și despre parcurs, deci apreciază fiecare pas!
Deci, rămâneți acolo, căci orice s-ar întâmpla, copilul trebuie să simtă că are un părinte pe care să se bazeze, iar sfaturile sunt mereu binevenite, dar cu limită!
