Impactul Revizionismului Rusiei și Politica MAGA asupra Ordinii Liberale Internaționale
LEAD: În contextul actual al relațiilor internaționale, ordinea liberală globală este profund afectată de comportamentul imperialist al Rusiei și de politicile externe promovate de republicanii MAGA din Statele Unite, care dețin controlul asupra majorității instituțiilor federale esențiale. Această stare de haos și tranzacționism mondial a generat anxietate în rândul liderilor europeni și al cetățenilor de rând, ridicând întrebări cu privire la viitorul guvernanței internaționale.
În cartea sa, The Triangle of Power/Triunghiul puterii, Alexander Stubb, președintele Finlandei, analizează fracturile actuale din peisajul internațional și caută soluții pentru a restabili ordinea globală. Stubb, cu o carieră impresionantă în politică, inclusiv funcții de prim-ministru și ministru de externe, subliniază importanța următorilor cinci până la zece ani în conturarea viitoarei ordini mondiale. El compară contextul actual cu perioadele de după cele două războaie mondiale, când s-au stabilit ordini internaționale care au durat decenii.
Detalii Specifice
Stubb propune că, pentru a ieși din criza actuală, Vestul Global trebuie să adopte o direcție clară, inspirată de Conferința de la Helsinki din 1975, care a promovat multilateralismul, în contrast cu Conferința de la Yalta din 1945, simbolizând multipolaritatea. El afirmă că multilateralismul, bazat pe reguli și instituții internaționale, este esențial pentru menținerea ordinii, în timp ce multipolaritatea conduce la dezordine și conflicte. „Multilateralismul este un sistem de cooperare globală bazat pe instituții internaționale și reguli comune – genul de sistem pe care aliații s-au străduit să-l construiască după cel de-Al Doilea Război Mondial”, explică Stubb.
Stubb conturează o lume împărțită în trei poli de influență: Occidentul Global (SUA, Europa, Japonia, Australia, Canada), Orientul Global (China, Rusia, Belarus, Iran) și Sudul Global (puteri regionale din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină). El subliniază că interacțiunea între acești poli va determina viitorul global. „Acum, ca lume, ne confruntăm cu o alegere și trebuie să alegem Helsinki, nu Yalta. Asta înseamnă că eu și colegii mei lideri din Vest trebuie să îi convingem pe omologii noștri din multe țări pe care vechea ordine le-a ignorat că Helsinki are ceva de oferit”, menționează Stubb.
În plus, Stubb propune reforme semnificative pentru Organizația Națiunilor Unite, inclusiv extinderea Consiliului de Securitate, eliminarea dreptului de veto al unui singur stat și suspendarea votului pentru membrii care încalcă Carta ONU. Aceste modificări sunt menite să ofere o voce mai puternică țărilor din Sudul Global, care se simt subreprezentate în actuala ordine mondială.
De asemenea, Stubb reafirmă importanța cooperării regionale și a societăților deschise în menținerea stabilității globale. „Există o corelație directă între prosperitate și cooperarea regională”, concluzionează el, argumentând că integrarea regională este esențială pentru un viitor mai stabil.
Despre Sudul Global, el subliniază diversitatea acestuia, de la democrații la autocrații, afirmând că aceste state doresc o redistribuire a puterii pentru a obține o influență mai mare pe scena internațională. Stubb citează datele FMI care arată că economiile emergente și în curs de dezvoltare găzduiesc 60% din populația globală, dar produc doar 28,5% din PIB-ul global, evidențiind astfel inegalitatea economică existentă.
Într-un context de dezinteres față de problemele Sudului Global, Stubb îndeamnă la dialog și cooperare pentru a evita conflictele și pentru a construi o lume mai echitabilă.
Critica și Provocările Triunghiului Puterii
Cartea lui Stubb nu este lipsită de critici. Se observă că aceasta acordă prea puțină atenție diviziunilor interne ale Vestului Global, în special amplificate în perioada administrației Trump. Există, de asemenea, o supraestimare a coeziunii în cadrul Sudului Global, în condițiile în care acest grup este extrem de diversificat și cu interese adesea contradictorii.
Stubb își exprimă optimismul cu privire la continuarea leadership-ului american în Vest, dar acest lucru este contestat de realitatea actuală, în care Statele Unite se confruntă cu provocări interne și externe. Reforma ONU, deși dorită, se dovedește a fi o utopie în absența unui context internațional favorabil, marile puteri fiind reticente în a-și ceda influența.
În concluzie, viziunea lui Stubb este un apel la acțiune și la redefinirea relațiilor internaționale, dar implementarea acestor idei se confruntă cu obstacole semnificative, iar viitorul ordinii globale rămâne incert.
