Președintele Klaus Iohannis a participat miercuri la un eveniment comemorativ, în care s-a marcat cei 75 de ani de la dezlănțuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma. În cadrul evenimentului, șeful statului a subliniat importanța iubirii aproapelui, solidarității și armoniei sociale în aceste vremuri complicate în care ne aflăm.

Moment emoționant de comemorare

Miercuri a avut loc un moment emoționant prin care s-a rememorat atacul nedrept și nedemn asupra libertății de conștiință, care a avut loc acum 75 de ani. Regimul comunist a interzis Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, iar acest eveniment a avut consecințe grave pentru libertatea religioasă a românilor transilvăneni.

• “Ca cetățeni ai unei țări care a luptat pentru a-și câștiga democrația, avem datoria de onoare de a nu-i uita pe cei care au deșteptat conștiința de sine a românilor transilvăneni și pe umerii cărora s-a ridicat arcul unității noastre naționale în anul 1918”, a afirmat Klaus Iohannis în cadrul evenimentului comemorativ.

Președintele a subliniat că anul 1948 a fost marcat de lichidarea proprietății private și de prigoana împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, care a dus în cele din urmă la desființarea acesteia. Această persecuție a reprezentat o nouă etapă în asaltul comuniștilor împotriva valorilor și instituțiilor democratice ale țării, ajungându-se la anihilarea conștiințelor și la suprimarea elitelor României.

În continuare, Klaus Iohannis a subliniat că scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică s-a petrecut în ziua în care trebuia să fie onorată contribuția acesteia la Marea Unire, ceea ce a reprezentat o umilire supremă. Situația de atunci a pus în pericol identitatea națională a românilor și a contravenit Constituției democrate interbelice, care garanta libertate și protecție tuturor cultelor, stabilind că Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică sunt biserici românești.

Președintele a adăugat că beatificarea celor șapte episcopi-martiri a avut un rol semnificativ în arătarea modului în care credincioșii greco-catolici din România, prigoniți de un sistem tiranic, au continuat să mărturisească credința lor, fără a ceda și fără a se răzbuna. Klaus Iohannis a recunoscut meritele istorice ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, precum și suferința și posteritatea luminoasă a martirilor săi.

Importanța iubirii aproapelui și a solidarității

În contextul vremurilor complicate în care ne aflăm, președintele a subliniat că iubirea aproapelui, solidaritatea și armonia socială reprezintă un tezaur prețios. Aceste valori trebuie întărite prin rugăciune, caritate, respect și dialog interconfesional.

Președintele Iohannis a transmis înalta apreciere a statului român față de contribuțiile Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică la patrimoniul spiritual și la dezvoltarea țării. Este important ca meritele și sacrificiile Bisericii să fie recunoscute pe deplin și să fie conștientizată importanța acesteia în istoria și cultura României.

Stima și respect pentru Biserica Română Unite cu Roma, Greco-Catolică

Președintele Klaus Iohannis a încheiat discursul său exprimând stima și respectul față de Biserica Română Unite cu Roma, Greco-Catolică. Rolul Bisericii este unul esențial în contextul spiritual și social al țării, iar contribuțiile acesteia trebuie să fie recunoscute și apreciate în întregime.