Indicatorul a coborât de la 15,6% în 2024 la 8,1% în 2025, o reducere de 7,5 puncte procentuale, echivalentă cu aproximativ 48% față de nivelul de anul trecut, potrivit datelor Eurostat.
Cu alte cuvinte, în 2025, aproximativ 8 din 100 de persoane din România se aflau în această situație, față de aproape 16 din 100 cu un an înainte.
România a coborât puternic în clasamentul european
Datele Eurostat arată că România a avut una dintre cele mai mari scăderi din ultimii ani. În 2015, ponderea era de 35,5%, iar indicatorul a coborât treptat la 32,9% în 2016, 29,8% în 2017, 27,1% în 2018 și 23,4% în 2019.
Pandemia a inversat temporar tendința: valoarea a ajuns la 23,5% în 2020, apoi a continuat să scadă, la 21% în 2021, 19,3% în 2022 și 16,6% în 2023. În 2024 a coborât la 15,6%, iar ultima valoare disponibilă, pentru 2025, este de 8,1%.
Cum arată situația în UE
La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a fost de 5,5% în 2025, față de 5,6% în 2024. România se află, astfel, încă peste media UE, cu o diferență de 2,6 puncte procentuale.
În 2025, cele mai ridicate valori dintre statele UE disponibile în serie au fost în Finlanda – 11,3%, Slovacia – 8,5%, Danemarca – 8,3% și România – 8,1%. La polul opus s-au aflat Cipru – 1,6% și Slovenia – 1,7%. Așadar, România nu mai este în zona valorilor foarte ridicate înregistrate în urmă cu un deceniu, dar rămâne peste media europeană.
Ce măsoară, de fapt, Eurostat
Indicatorul nu înseamnă că persoanele respective nu au mașină. Eurostat măsoară persoanele care nu își permit financiar o mașină personală. Datele provin din EU-SILC – Statistics on Income and Living Conditions, iar indicatorul este exprimat ca procent din populație.
Această distincție este importantă: o persoană poate să nu aibă mașină pentru că nu are nevoie de una, folosește transportul public sau alege alt mijloc de transport. Eurostat încearcă să măsoare situația în care lipsa mașinii este determinată de imposibilitatea de a o suporta financiar, nu simpla absență a unui autoturism.
Comisia Europeană folosește acest indicator inclusiv în analiza sărăciei de transport, alături de alți indicatori privind accesul la transport și costurile mobilității.
Scăderea nu trebuie confundată cu numărul de mașini din România
Datele privind accesibilitatea financiară a unui autoturism sunt diferite de statisticile despre parcul auto sau despre înmatriculările de mașini noi. O scădere a ponderii persoanelor care nu își permit o mașină nu înseamnă automat că românii au cumpărat un anumit număr de autoturisme noi. Datele Eurostat arată însă o schimbare foarte mare a indicatorului în România: de la 35,5% în 2015 la 8,1% în 2025.
