Aceeași despărțire se poate încheia în câteva săptămâni, cu o taxă de câteva sute de lei, sau se poate întinde pe mai mult de un an, cu expertize, martori și onorarii. Ce decide între cele două scenarii este, aproape întotdeauna, un singur lucru: dacă soții sunt sau nu de acord asupra despărțirii și asupra situației copiilor.
Iată cele trei căi, cu costurile și duratele lor reale.
La primărie: cea mai rapidă și cea mai ieftină
Divorțul la ofițerul de stare civilă este posibil numai prin acordul ambilor soți și numai dacă aceștia nu au copii minori, din căsătorie, din afara ei sau adoptați. Cererea se depune personal, de amândoi, la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria sau a ultimei locuințe comune.
Costul este o taxă stabilită de fiecare primărie în parte, de regulă de ordinul câtorva sute de lei. Actele sunt puține: cererea semnată în fața ofițerului, certificatul de căsătorie în original, actele de identitate valabile și o declarație pe propria răspundere că nu există copii minori.
Ca durată, legea prevede un termen de reflecție de 30 de zile, după care soții trebuie să se prezinte din nou și să confirme că își mențin decizia. Abia atunci se eliberează certificatul de divorț. Practic, un divorț la primărie se încheie în puțin peste o lună, dacă actele sunt în ordine.
La notar: prin acord, inclusiv cu copii minori
Notarul public poate constata divorțul prin acord și atunci când există copii minori, cu o condiție esențială: soții trebuie să se înțeleagă asupra tuturor aspectelor care îi privesc pe copii. Exercitarea autorității părintești, locuința copilului, contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere și programul de legături personale cu părintele la care copilul nu locuiește. Toate patru, în scris.
Notarul nu este un simplu martor al înțelegerii. El verifică dacă acordul este în interesul copiilor și poate cere un raport de anchetă psihosocială. Dacă apreciază că înțelegerea nu protejează copiii, refuză și trimite dosarul în instanță. De aceea, un acord parental redactat corect de la început economisește luni de zile.
Costul este onorariul notarial, stabilit după grila profesiei, la care se adaugă eventualele acte suplimentare. Și aici notarul poate acorda un termen de reflecție de 30 de zile. Durata totală rămâne de ordinul săptămânilor.
În instanță: singura cale când nu există acord
Când soții nu se înțeleg asupra divorțului sau asupra copiilor, ori când unul dintre ei vrea să se stabilească vina celuilalt, singura cale este judecătoria. Dezacordul asupra bunurilor, în schimb, nu obligă la un divorț în instanță: partajul este o cerere separată, care se poate face oricând după divorț, inclusiv după un divorț la notar sau la primărie. Aici intervin cele mai mari diferențe de cost și de durată.
Taxa judiciară de timbru la divorț este fixă și, contrar percepției, mică. După modificarea adusă de Legea 268/2024, cererea de divorț se taxează cu 200 de lei, indiferent dacă este prin acord, din culpă sau după o separare în fapt, și cu 50 de lei atunci când se cere din motive de sănătate. Cererile privind copiii formulate odată cu divorțul, ca cereri accesorii, intră în taxa divorțului; formulate separat, în afara unui divorț, cererile privind locuința copilului, autoritatea părintească, pensia sau programul de legături personale se taxează cu 20 de lei fiecare. Pe pagina despre cât costă un divorț sunt detaliate toate aceste cuantumuri, împreună cu scutirile și cu situațiile în care taxa se restituie.
O noutate importantă: de la 1 decembrie 2025, prin Legea 199/2025, victimele violenței în familie sunt scutite de taxa de timbru la cererile de divorț și de partaj formulate împotriva agresorului.
Partajul este altceva. Împărțirea bunurilor comune se poate cere odată cu divorțul sau separat, dar este o cerere distinctă, cu o taxă proprie, calculată pe valoarea bunurilor. Din noiembrie 2024 această taxă se calculează după grila generală a cererilor evaluabile în bani, iar rezultatul se reduce la jumătate. Pentru bunuri de 200.000 de lei, de exemplu, taxa de partaj ajunge la aproximativ 2.550 de lei. Aici, nu la divorțul propriu-zis, se duc de obicei banii.
Cât durează un divorț în instanță
Depinde de un singur factor: dacă există sau nu acord.
Divorțul prin acord depus la instanță, cu copii minori și cu o înțelegere completă asupra lor, se soluționează relativ repede, fiindcă judecătorul ia act de convenția părinților după ce verifică interesul copilului.
Divorțul fără acord este cel care durează. Codul civil permite desfacerea căsătoriei și împotriva voinței celuilalt soț, pe trei căi: din culpă, atunci când relațiile sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă; după o separare în fapt de cel puțin doi ani, caz în care divorțul se pronunță chiar din culpa celui care îl cere; și din motive de sănătate. Toate presupun probe: martori, înscrisuri, mesaje, uneori certificate medico-legale. Administrarea lor înseamnă termene de judecată la interval de săptămâni sau luni, iar când există și copii, se adaugă ancheta psihosocială și ascultarea obligatorie a copilului care a împlinit 10 ani.
Un lucru pe care mulți nu îl știu: soțul care refuză divorțul nu îl poate bloca neprezentându-se. Procesul continuă și în lipsa lui, iar instanța poate pronunța divorțul fără ca el să fi participat vreodată. Tergiversarea prelungește, dar nu oprește.
Onorariul avocatului și cum se alege
Avocatul nu este obligatoriu în niciuna dintre cele trei proceduri. Devine util, și de multe ori decisiv, când există copii, bunuri de împărțit sau când cealaltă parte are deja avocat. Onorariul se stabilește prin contract, în funcție de complexitate, și este de regulă cea mai mare componentă a costului unui divorț contencios.
Alegerea merită făcută pe criterii concrete, nu pe primul rezultat afișat. O căutare de tipul avocat București întoarce sute de cabinete, dar ceea ce contează pentru un divorț este dacă avocatul lucrează efectiv în dreptul familiei, dacă a gestionat dosare cu copii minori și partaj și dacă explică de la prima discuție care este calea potrivită. Un avocat care recomandă notarul atunci când acordul este posibil economisește clientului luni de proces.
Ce s-a schimbat în 2026: numele după divorț
Până în primăvara acestui an, păstrarea numelui din căsătorie depindea de acordul celuilalt soț sau de o hotărâre a instanței, iar lipsa înțelegerii pe acest punct putea trimite în instanță un divorț care altfel s-ar fi încheiat la notar. Din 3 mai 2026, prin Legea 57/2026, care a modificat articolul 383 din Codul civil, fiecare fost soț poate păstra numele purtat în timpul căsătoriei fără acordul celuilalt. Un motiv de conflict mai puțin, și, pentru multe cupluri, o procedură mai scurtă.
Costurile pe care nimeni nu le pune în calcul
Dincolo de taxe și onorarii, un divorț contencios aduce cheltuieli mai puțin vizibile: expertize evaluatoare la partaj, traduceri și apostile când căsătoria a fost încheiată în străinătate, duplicate de acte pierdute, deplasări la termene. Și, mai ales, timpul: un dosar care putea fi închis în două luni la notar poate ajunge la un an și jumătate în instanță atunci când se pornește pe calea greșită.
Cea mai ieftină decizie dintr-un divorț este, de cele mai multe ori, prima: alegerea corectă a procedurii.
