Audiții interni sau stil de viață? Ce se întâmplă cu ESG?
În peisajul afacerilor românești, unde totul pare să se întâmple simultan și repede, companiile se zbat între obligațiile legale de audit intern și presiunea terifiantă de a arăta rezultatele concrete în domeniul social, de mediu și guvernanță (ESG), iar unele văd auditul ca pe o simplă cerință de conformitate, dar, oh, ce tragism! De fapt, este un instrument care poate schimba jocul, transforma cum ar trebui gândit totul.
TPA România, da, tocmai ei, cei mai buni din Europa Centrală și de Est pe zona de contabilitate, audit, consultanță fiscală și juridică, au spus că extinderea auditului intern către ESG crește valoarea organizației, dar oare chiar este așa? Detalii, și iar detalii, cu legea 162/2017 călcându-le pe nervi, errorile de raportare sunt pe cale să devină un coșmar, iar amenzile ating praguri de 100.000 lei. Nimeni nu vrea așa ceva, dar există controale inițiate de Autoritatea ASPAAS care… deci, ghici ce? Auditul nu este o joacă!
Directiva CSRD și standardele europene ESRS îl pun pe jar pe fiecare CEO. Gândiți-vă cum ar fi să faci o investigație și să nu găsești nimic… oh! Ar fi un calvar! Deși auditul intern este adesea privit ca o chestiune de conformitate, Claudia Bratu de la TPA România are viziune: un audit ESG poate ajuta chiar și la atragerea investitorilor preocupați de mediu și, daării, să devină un diferențiator ce are legătură cu performanța.
Și aici, în mijlocul mitului despre gestionarea riscurilor ESG, Claudia sugerează că să facem lucrurile mai bine, iar auditurile ar trebui să depășească procesele financiare, dar unde sunt acei specialiști care pot face asta? „Nu există o obligație legală explicită pentru audituri ESG”, spunea … that means, well, lucrurile pot fi confuze! Investiția într-un audit bine structurat ar putea aduce avenue la o transparență dorită, dar cine știe, poate toată povestea este doar o abureală?”
Pe de altă parte, costurile pot exploda! Auditul intern dedicat ESG ar putea să fie mai scump decât cel tradițional datorită cerințelor de specializare, dar Claudiu sugerează că beneficiile sunt colosale. Totuși, trebuie să se țină cont de provocările legislative legate de CSRD și cele câteva alte reglemetări europene, fiindcă cine vrea confuzie în managementul datelor ESG? De multe ori, datele sunt neuniforme, incoerente și fără o trasabilitate adevărată, iar companiile continuă să considere ESG mai mult ca un simplu proiect de raportare, lăsând ieșiri diluate pe piața locală.
Astfel, piața, confirmată, cu deficit de auditori ESG, este plină de neclarități și promisiuni. Iar întrebarea rămâne, va reuși cineva să schimbe macazul, promovând un proces integrat în business, sau ne vom pierde în detalii nesfârșite fără o direcție clară? Dramatic!
