Impactul interzicerii telefoanelor în școli asupra somnului și comportamentului elevilor
LEAD: Interzicerea telefoanelor mobile în școli a generat un val de discuții și controverse, în special în rândul părinților și educatorilor, datorită efectelor mixte pe care le poate avea asupra elevilor. Psihologul Radu Leca subliniază că, deși această măsură poate îmbunătăți atenția și interacțiunile directe în timpul orelor, există și riscuri semnificative, inclusiv utilizarea excesivă a telefoanelor seara, somn fragmentat și o mutare a bullying-ului online în afara orelor de curs.
Interzicerea telefoanelor în timpul programului școlar schimbă felul în care elevii își gestionează timpul digital, iar pentru unii apare o „recuperare” seara, cu folosire în exces înainte de somn. Din perspectiva psihologiei școlare, comportamentul are legătură cu autoreglarea și cu efectul de recompensă rapidă: după o zi cu restricții, creierul caută stimulare, iar derularea clipurilor și mesajele prelungesc starea de activare. Somnul devine mai fragmentat, atenția din ziua următoare scade, iar iritabilitatea crește, ceea ce influențează și relațiile din clasă. Intervențiile utile includ rutine clare de seară, educație despre igiena somnului și acorduri simple familie–școală privind ecranele, deoarece consecvența reduce conflictele. Elevii învață mai repede să observe legătura dintre odihnă și starea lor, iar creșterea conștientizării aduce un pas real spre echilibru.
Detalii Specifice
Interzicerea telefonului la școală nu elimină agresivitatea online, iar uneori o mută în intervale mai greu de observat, precum după ore și noaptea, unde mesajele devin mai intense și mai greu de întrerupt. În termeni de psihologie școlară, apare o reconfigurare a dinamicii de grup: elevii își planifică mai mult atacurile, folosesc capturi de ecran, canale private și limbaj mai dur, iar victima rămâne cu senzația de lipsă de refugiu. Lipsa accesului direct la telefon în școală reduce „replicile” pe loc, însă crește anticiparea și ruminația, ceea ce poate amplifica anxietatea. Școala are nevoie de reguli explicite despre comportament digital, proceduri de raportare, discuții despre empatie și responsabilitate, plus colaborare cu părinții, fiindcă siguranța emoțională cere o rețea coerentă de adulți. Un cadru ferm, împreună cu educația socio-emoțională, întărește curajul de a cere ajutor și normalizează protejarea colegilor.
Fără telefon pe bancă, scade multitasking-ul și dispare tentația notificărilor, iar memoria de lucru rămâne disponibilă pentru sarcini școlare, ceea ce susține înțelegerea și participarea. Psihologia școlară descrie atenția ca resursă limitată, iar întreruperile digitale fragmentează învățarea și cresc oboseala cognitivă; în schimb, un mediu cu mai puțini stimuli concurenți facilitează autocontrolul și toleranța la frustrare. Un efect vizibil apare în pauze: elevii vorbesc mai mult, joacă jocuri, negociază reguli, repară conflicte „față în față”, iar abilitățile sociale se exersează natural, inclusiv contact vizual, ascultare și umor sănătos. Profesorii observă mai multe întrebări, răspunsuri mai complete și o atmosferă mai unită, iar sentimentul de apartenență crește.
Vestea bună rămâne că relațiile reale se consolidează, iar clasa devine un spațiu mai viu, unde învățarea și prietenia merg împreună.
