Crăciunul a fost salvat de un chimist: Secretele neștiute ale sărbătorii!
Ce-ar fi fost Crăciunul dacă baronul Justus von Liebig, un tip mai mult decât mediatizat pe vremea lui, nu ar fi existat? Întrebarea asta se pune tare, pentru că, se pare că aromele și decorațiunile care ne fac furioși și veseli în această perioadă sunt legate de el, dar tu știai asta? Nu ai cum să nu te întrebi de unde vin toate chestiile astea, dacă de fapt, n-am știut niciodată de adevăratul impact al lui Liebig în subiect.
Liebig, un băiat deștept al secolului XIX, își făcuse un nume în lumea științifică, fiind cunoscut ca „părintele fertilizării”, dar nu doar atât, căci el a mai avut unele idei despre cum carnea gătită ar trebui să fie preparată… deci să putem avea o masă de Crăciun mai bună. Sigur că mai este un mit acolo, dar chiar dacă știm că nu prea este adevărat, separe de câțiva ani, sfatul lui încă este zimțat în bucătării, mai ales în jurul Crăciunului, nu-i așa? Cu toate acestea, controversat și interesant totodată, omul ăsta a influențat felul în care vedem sărbătoarea.
Dar să trecem la partea cu bradul, că doar acela este vedeta. Se pare că originile vorbesc despre vechile tradiții romane și toate nebuniile pe care bieți romani le făceau în cinstea zeilor lor, dar totul a fost popularizat de Regina Victoria, pe vremea când Liebig deja realiza diverse experimente. Aproape că îmi vine să râd de parantezele pline de glume, pentru că familia Greiner, de exemplu, făcea ghirlande din sticlă spre a le prezenta pe brazii lor, toți mai încântați, ce mai!
Da, da, globurile de Crăciun proveneau dintr-o tradiție germană, doar că erau cam periculoase la vremea aceea, deoarece făcute din mercur, iar Liebig a venit cu soluții mai puțin toxice. Dar, să nu uităm un detaliu: oglinzile erau un lux până și pentru aristocrație. Credeai că toată lumea putea să își pună pe masă oglinzi frumoase, în condițiile în care Liebig a trebuit să inventeze metode de a le face mai puțin dăunătoare? Oh, ce nebunie!
Dacă ne gândim la decorațiunile de Crăciun, nu putem să nu ne întrebăm de unde a apărut ideea de a decora pomul, iar teoria asta ne duce în Germania, unde bunii oameni plasează diverse fructe și nuci pe copaci pentru a simboliza speranța, dar să vedem… 1605 a fost anul când s-a adus bradul în interior, iar abia apoi, au început să-l decoreze cu trandafiri de hârtie și mere. Uite cum s-a răspândit toată nebunia aceasta prin America, ajungând să facă tradiția mai ciudată decât a fost vreodată!
Și să nu uităm de bastonașele de zahăr acelea! Se zice că au fost inventate pentru a ține copiii cuminți, dar trecerea timpului a făcut ca, hai, să le dăm un nou simbol, plin de semnificații biblice. Iar steaua aia de Crăciun, ei bine, o știe toată lumea, că aduce aminte de povestea din Betleem. Oare câte am mai pierdut din mesajul original în nebunia comercială de astăzi? Ce zici?
