Alice Lovatt și lupta ei cu timpul: Orbirea temporală în ADHD dezvăluită!
Alice Lovatt, adică nu e doar o muziciană, ci și lucrătoare într-un centru de plasament din Liverpool, s-a confruntat cu niște întârzieri constante, ani de zile, adică serios, s-a dus totul spre o viață profesională afectată, relații complicate și un stres just gigantic, nimeni nu ar putea înțelege cum e să-ți pierzi controlul, exact cum a simțit ea, rușinea simțită e greu de descris, dar e acolo, în fiecare secundă, a spus ea clar, căci nu are acel ceas interior care să-i spună cât timp a trecut, cum să îți dai seama de trecerea timpului?
Abia la vârsta de 22 de ani, imaginează-ți, a aflat că în spatele acestor întârzieri există un nume, orbire temporală în ADHD, o revelație care n-a fost deloc ușoară, adică, totul e de vină de la brevetul lui Russell Barkley, un neuropsiholog, care în 1997 a adus în discuție această „miopie temporală”, și să știi că totul e legat de funcțiile executive ale creierului, care, nu uita, sunt controlate de lobii frontali, aceia care ajută la planificare, dar, se pare că nu și la gestionarea timpului, așa că cine are de câștigat? NIMENI!
Psihoterapeuta Stephanie Sarkis spune că, și asta e o informație pe care trebuie să o iei aminte, diferența majoră între cei cu ADHD și cei normali, adică, cine nu suferă de așa ceva, e impactul funcțional, ceea ce înseamnă că, toată lumea poate întârzi, dar în cazurile ADHD, întârzierile sunt o problemă serioasă care afectează tot, munca, familia, și socializarea, și chiar și gestionarea banilor, deci te poți gândi la ce impact devastator poate avea în fiecare zi.
Așadar, e diagnoza de vină sau un comportament învățat?
Specialiștii sunt atenți și nu vor să confunde orbirea temporală cu alte motive, de exemplu, terapeutul Jeffrey Meltzer, wow, a menționat că unii oameni preferă să întârzie din cauza anxietății sociale sau alte conjuncturi, iar alții mai deștepți folosesc întârzierea ca o metodă de a căpăta control, dar bineînțeles, nu toată lumea e așa, de ce? Pentru că mai sunt și aceia care întârzie dintr-un sentiment de superioritate, semn că respectul față de ceilalți e pe cale să dispară, și atunci, cum să ne descurcăm?
De aceea, tipologii insistă că nu se leagă de orbirea temporală, ci ține de atitudini problematice a unor oameni cu anumite trăsături de personalitate, deci suntem începători tehnici, nu?
Soluții neobișnuite pentru o problemă comună
Cert este că adevărul e că indiferent de cauză, responsabilitatea față de impactul pe care-l au asupra altora este primordială, și, există instrumente, da, care pot ameliora orbirea temporală în ADHD și care sunt utile oricui, de exemplu, ceasurile inteligente, alarme multiple, fragmentarea sarcinilor şi, mai ales, evita supraîncărcarea, dar, asta e mai ușor de zis decât de făcut, nu?
Alice Lovatt spune că rutina ei de dimineață, gândită pentru 20 de minute, ajungea efectiv la 45, și, chiar dacă soluțiile nu sunt eficiente 100% din timp, gândiți-vă, dar continuă să se străduiască, și a devenit mai fiabilă, iar orbirea temporală în ADHD e un joc pe care trebuie să-l joci cu inteligență, o gestionare a timpului complicată, dar, să nu ne îngrijorăm, poate fi gestionată, chiar dacă nu complet eliminată, căci, cine știe ce mai aduce viitorul?
