Cum a ajuns o româncă de la Zalău la MIT și Brandminds: Povestea inspiratională a Loredanei Pădurean

ActualitateCum a ajuns o româncă de la Zalău la MIT și Brandminds: Povestea inspiratională a Loredanei Pădurean

Revoluția Loredanei Pădurean: Cum o Româncă Transformă Educația la MIT și Brandminds

Într-un interviu recent, Raluca Hagiu a primit-o pe Loredana Pădurean, un nume important, zic unii, professor universitar la Northeastern University dar și la MIT, fata de la Zalău care vorbește de parcă a venit dintr-un film ignaurat. Loredana, prima româncă la Brandminds 2026, a afirmat că norocul, oh, stai că se repet, vine la cei care sunt pregătiți și că munca e cheia, dar ce înseamnă oare să muncești în ziua de astăzi, rămâne o întrebare fără răspuns clar.

De mică, Loredana, născută în Șimleu, a fost atrasă de ceva special, ba chiar fantastical, după cum povestește cu umor – adică, în clasa întâi povestea tuturor prin colegi cum călătorea prin India sau Peru, destinații pe care mulți și le aleg doar în vise. De teamă, frica aceea de a fi banal a împins-o spre scrierea unor piese de teatru, că doar nu voia să fie normală, ci extraordinară, nu-i așa?

Uite că, în sfârșit, a obținut și un premiu – uriaș, spun unii – pentru inovație în predare, datorită integrării AI-ului în cursurile ei, care, cine ar fi crezut, duce la storytelling vizual, dar oare chiar toți școlarii pot să înțeleagă asta?

Loredana nu se oprește aici, zice că AI-ul, în esența lui, nu e despre tehnologie, ci despre a învăța un nou dialect, un tip de limbaj, dar mai ales pentru a interacționa cu tinerii, „adolescenți în formare”. Poate ne-ar ajuta toți puțin, sau poate ar trebui să ne gândim de două ori, pentru că nu toată lumea e deschisă la schimbare.

Inspirată de vremurile educative, ea are un mod inedit, ascunde legumele în piure pentru copii, nu-i așa, și aplică același concept cu oameni mari, transformând cursurile de la Harvard în benzi desenate, adică, comic books, cu ajutorul AI, pentru că, cine poate reține teorii complicate fără un pic de umor?

Studiile ei pe patru universități toate arată că învățarea vizuală, după spusele ei, crește dramatic atenția, dar oare unde e dovada? Tocmai de asta întreb .

Soft Skills sau Smart Skills, Care E Diferența?

Acum, Loredana trece la subiect, contestă denumirea de „soft skills”, pe care o consideră peiorativă. De ce nu „smart skills”? Oare se gândește la cât de mult contează competențele umane, cum ar fi comunicarea și empatia, dar asta e o idee destul de controversată cu mulți adepți, dar și reticenți în fața acestui concept.

Devine interesant când ea afirmă că maturitatea emoțională nu vine doar cu vârsta, ci e un proces. Aici e un punct, dar oare cine poate să decidă asta? Și în cartea ei, „The job is easy, the people are not”, discută despre conflictele organizaționale, dar, din nou, provocarea este să găsești oameni care să înțeleagă mesajul, nu?

Totul devine și mai agitat când Loredana vorbește despre burnout, o experiență personală care a durat cinci ani. Oare cum putem măsura stresul ăsta, când ea explică prin neuroștiință despre sisteme nervoase, pentru că toți suntem stresați la un moment dat și simțim că ne ducem cu „Fight or Flight” dar alerta cu costuri energetice?

De aici și atenție la dureri de spate, cap și poate unele comenzile transmise greșit corpului tău, căci când ești nervos, corpul trimite tipuri de mesaje nu tocmai plăcute, cam așa spune, și somnul agitat? E clar că viața modernă nu contribuie la odihna aceea aia profundă.

Experiențe pe țărmuri diferite, dar cu o viziune comună

Loredana ne zice că a locuit pe mai multe continente, dar, chiar așa, cum e viața în Elveția? Regula după regulă, iar ea a învățat să se adapteze dar mai greu social, na, ne așteptăm cu toții la un pic mai mult decât atât, nu?

Și cum e în India, unde totul e cald dar nimic nu face sens? Dar în Malaezia, acolo iubește cel mai mult, contribuind cu idei guvernamentale. Zic ei, s-a întâlnit cu personalități de marcă, dar ce restul lumei știe?

În final, Loredana sfârșește conversația, fiind un dirijor în orchestră, un profesor universitar modern dar fără piedestal, zic eu asta, și parcă totul se leagă când ne provoacă să ne găsim versiunea aspirațională. E cil fiecare să își facă drum în tumultul lucrurilor. Pentru detalii puțin mai clare, aflăm că discuția e disponibilă și pe canalul de YouTube al Ralucăi Hagiu.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles