Reţeaua electrică naţională a Cubei cedează din nou, lăsând insula în beznă totală
Reţeaua electrică a Cubei a cedat duminică seara, anunţă compania de stat Union Electrica (UNE), aruncând în întuneric întreaga insulă cu aproximativ 10 milioane de locuitori, inclusiv capitala Havana. Această pană totală de curent reflectă agravarea crizei energetice cu care se confruntă Cuba, pe fondul unei infrastructuri învechite şi a restricţiilor impuse de blocada petrolieră a Statelor Unite.
Pana de curent totală şi eforturile de remediere
UNE a comunicat prin intermediul reţelelor sociale despre o “deconectare totală” a sistemului naţional, care a întrerupt furnizarea energiei electrice pe întreg cuprinsul ţării. Ministerul Energiei şi Minelor a precizat pe platforma X că întreruperea a avut loc la ora locală 22:43 (02:43 GMT luni) şi că sunt activate “toate protocoalele pentru restabilirea sistemului electric.”
Incidentul survine după mai multe pene de curent generale din ultimele luni şi accentuează problemele cu care se confruntă insula din cauza infrastructurii energetice depăşite şi a penuriei de combustibil.
Infrastructura energetică învechită şi impactul economic
Sistemul naţional de electricitate din Cuba se bazează pe şapte centrale termoelectrice vechi de peste 40 de ani, toate în stare avansată de degradare. Această structură a devenit insuficientă pentru a acoperi nevoile energetice ale naţiunii în condiţiile unei crize economice severe ce afectează ţara în ultimii cinci ani.
În plus, lipsa de combustibil agravează aceste disfuncţionalităţi, generând pene frecvente şi de durată în mai multe regiuni, afectând atât Mihla, cât şi alte zone urbane şi rurale.
Pene frecvente pe fondul presiunii externe
Pana recentă din 21 iulie este a şasea întrerupere totală a energiei din acest an şi a 11-a la scară largă începând cu sfârşitul anului 2024. În luna iulie, au fost înregistrate trei pene majore în mai puţin de zece zile, iar în ultimele săptămâni întreruperile au trecut de 30 de ore consecutive în capitală şi au durat chiar câteva zile în alte părţi ale Cubei.
Aceste disfuncţionalităţi sunt exacerbate de blocada petrolieră impusă de Statele Unite, care limitează capacitatea Cubei de a importa ţiţei şi produse petroliere esenţiale pentru funcţionarea centralelor electrice.
Contextul geopolitic tensionat şi efectele asupra aprovizionării
Relaţiile dintre Washington şi Havana sunt tensionate, în special după capturarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, aliat al Cubei. SUA consideră Cuba drept o “ameninţare extraordinară” la adresa securităţii naţionale, iar fostul preşedinte Donald Trump a reiterat ameninţările de a “prelua controlul” asupra insulei comuniste amplasate la doar 150 de kilometri de Florida.
În ceea ce priveşte aprovizionarea cu combustibili, autorităţile americane au permis doar un singur petrolier rusesc să intre în Cuba din ianuarie 2024, acesta aducând 100.000 de tone de ţiţei în martie. Această restricţie severă contribuie semnificativ la situaţia dificilă din domeniul energetic cubanez.
Pană generalizată în vestul Cubei cu o zi înainte
Problemele energetice din weekend au început încă de sâmbătă seara, când vestul insulei a înregistrat o pană generalizată de curent, furnizarea fiind reluată abia în ziua următoare, duminică. Acest context evidenţiază fragilitatea infrastructurii energetice cubaneze şi dificultatea în asigurarea stabilităţii serviciului pe întreg teritoriul.
Dispute între Havana şi Washington pe tema responsabilităţilor
Autorităţile cubaneze acuză în mod direct Statele Unite că sunt responsabile pentru criza energetică actuală, invocând blocada petrolieră ca principal motiv al lipsei de carburant şi al disfuncţiilor tehnice. În schimb, Washingtonul respinge aceste acuzaţii, indicând o presupusă gestionare economică defectuoasă la nivel intern ca sursă a problemelor energiei din Cuba.
Dependenţa de o infrastructură învechită şi efectele sociale
Cu o populaţie de aproximativ 9,4 milioane de locuitori, Cuba confruntă de mai mulţi ani cu probleme cronice în alimentarea cu energie electrică, afectând atât viaţa cotidiană a cetăţenilor, cât şi funcţionarea instituţiilor vitale. Penele prelungite şi frecvente afectează sistemul sanitar, educaţia, comunicarea şi alte domenii critice, dimensiune cu implicaţii sociale semnificative.
Faptul că astfel de întreruperi apar cu succesiune rapidă şi pe o scară largă indică o situaţie alarmantă, în care lipsa investiţiilor şi presiunile externe se combină pentru a menţine Cuba într-o criză energetică continuă, cu impact direct asupra stabilităţii şi bunăstării populaţiei.
