“`html
Criza Plasticului: Un Dezastru Global De 1,5 Trilioane De Dolari Care Ne Amenință Viața!
Ce se întâmplă, se întreabă mulți acum, când producția de plastic, da, ăla, a crescut de peste 200 de ori din 1950, impactul ravagii fiind direct pe sănătate la fiecare pas, nu doar din punct de vedere economic, dar și biologic, conform unui raport publicat în Lancet, citit de mulți, inclusiv de The Guardian.
Raportul ăsta, care nu e deloc de neglijat, avertizează noi și vechi despre așa numita „criză a plasticului”, uriașă, adică de 1,5 trilioane de dolari, ce afectează toată lumea, de la copii până la bătrâni, și dacă nu reușim să înțelegem gravitatea, atunci situația devine o problemă majoră pentru toți, cum să spunem, sănătatea având de suferit enorm, pe toate căile posibile.
Materialele plastice, o nebunie totală, sunt văzute ca un „pericol grav”, o amenințare nu numai pentru oameni, dar și pentru întreaga planetă, conform experților care știu ce spun, iar criza asta zici că e un monstru care devorează sănătatea din toate părțile, cu costuri pe care nimeni nu și le poate imagina, adică 1,5 trilioane de dolari pe an doar pentru efectele negative.
De ce se întâmplă asta? Producția de plastic e ca un tren de marfă, s-a accelerat atât de tare, a crescut 200 de ori din 1950, și se zice că până în 2060 se va tripla din nou, ajungând, culmea, la un miliard de tone pe an, și acest crescut necontrolat face ca tot plasticul de unică folosință să devină dușmanul nostru nr. 1, cu sticlele și cutiile de fast-food devenind simboluri ale consumului iresponsabil.
Și ce se întâmplă? Poluarea cu plastic a explodat, 8 miliarde de tone din ele poluând planeta întreaga, de la Everest și până la cele mai adânci gropi ale oceanului, iar din păcate, mai puțin de 10% din acest plastic ajunge la reciclare, ceea ce e, hai să fim sinceri, o rușine.
Un alt lucru îngrijorător e că plasticul pune în pericol nu doar viața umană, dar și mai mult, poluează aerul, expunându-ne la substanțe chimice toxice, infiltrând microplasticele în organismul nostru, și, culmea, favorizând răspândirea bolilor prin țânțarii care, să fim serioși, se simt ca acasă în apa acumulată în plasticul aruncat fără milă.
Raportul, care a fost dat publicității în Lancet chiar înainte de o ultimă rundă de negocieri mondiale între țări, aduce în prim-plan o problemă de o gravitate fără precedent. Negocierile sunt, din păcate, marcate de neînțelegeri majore între diferitele națiuni, unele care vor să limiteze producția de plastic și altele, ca statele petroliere, care se opun cu tărie, o luptă zig-zag, cum ar veni.
The Guardian, care e destul de bine informat, a scos la iveală cum statele petroliere și susținătorii industriei de plastic sabotează aceste negocieri, lăsându-ne cu un dilemă morală imensă, una care afectează toate generațiile, și e un haos, un circ!
Profesorul Philip Landrigan de la Boston College, expert pe sănătate și mediu, punctează iar gravitatea situației, subliniind că nu doar nou-născuții și copiii sunt afectați, ci și costurile enorme pe care acest dezastru le generează pentru societate, facem parte dintr-un colectiv care trebuie să reacționeze!
Așadar, chiar dacă se susține că reciclarea ar trebui să fie prioritară, realitatea e că plasticul nu e chiar atât de ușor reciclat, și raportul clarifică: reciclarea nu e soluția, această criză nu va fi rezolvată doar prin reciclare, ci cu măsuri radicale!
Din păcate, 98% din plastic provine din resurse fosile precum petrolul, gazul și cărbunele, și procesul de producție este o veritabilă catastrofă pentru climă, foarte multă energie consumată și emisii de CO2 mai mult decât cum produce Rusia, un poluator pe locul 4 la nivel mondial. Producția asta și arderea deșeurilor contribuie la poluarea aerului și continuăm să ne învârtim în același cerc vicios, dacă nu facem nimic, cum mai putem spera la un viitor mai bun?
“`
