Criza locuințelor sociale din România: Un impact devastator asupra comunităților
Lead: România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește locuințele sociale, cu doar 0,17% din fondul locativ național destinat acestora. Această situație afectează profund familiile vulnerabile, care se confruntă cu cereri tot mai mari pentru locuințe, în timp ce resursele disponibile rămân extrem de limitate.
Ce s-a întâmplat
Conform datelor furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru perioada 2020-2024, România are o pondere de doar 0,17% din fondul locativ național alocat locuințelor sociale. În 2022, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a raportat că, la nivel național, existau 16.290 de locuințe sociale, în timp ce au fost depuse peste 40.000 de cereri. Aceasta înseamnă că numărul cererilor de locuințe sociale este de 2,5 ori mai mare decât fondul disponibil.
Vocea celor implicați
În București, Primăria Municipiului București (PMB) a comunicat că, în perioada 2023 – 2025, au fost primite o medie de 5.500 de cereri pentru locuințe sociale, iar numărul dosarelor complete a fost alarmant de redus: 173 în 2023, 164 în 2024 și 134 în 2025, ceea ce înseamnă că doar 3% din cererile depuse sunt complete. Reprezentanții Fundației Friedrich Ebert subliniază că „raportat la numărul total al cererilor, aceste cifre sunt infime: mai puțin de cinci familii dintr-o mie au primit locuințe sociale în 2023”. În acest context, au fost alocate locuințe sociale doar pentru 24 de familii în 2023, 12 familii în 2024 și doar trei familii în 2025.
Context
La nivelul Capitalei, numărul total de locuințe sociale era de 1.175. Informațiile despre construcția de locuințe sociale sunt incomplete, iar între 1996 și 2008, Direcția Generală de Investiții a PMB nu a avut o evidență a numărului de locuințe sociale construite. Între 2008 și 2014, au fost construite doar 242 de apartamente în regim de locuințe sociale, iar din 2014 până în prezent nu s-au mai realizat construcții noi. Un proiect în desfășurare, care vizează 114 locuințe sociale în Prelungirea Ghencea, nu a fost finalizat și nu există un termen clar pentru încheierea lucrărilor.
Ce urmează
Fundația Friedrich Ebert consideră că este necesară o reformare urgentă a Strategiei Naționale pentru Locuire 2022-2050, pentru a include locuințele publice ca soluție strategică. Aceasta vine în contextul în care aproape 72.000 de persoane trăiesc în 400 de așezări informale, cu acces limitat la energie electrică și utilități sanitare. „În România este o nevoie urgentă de locuințe publice – atât sociale, cât și pentru tineri sau pentru medici și profesori în zonele rurale”, subliniază organizația. Comparativ, datele din alte țări europene arată o pondere mult mai mare a locuințelor sociale, variind între 6,6% în Polonia și 34,1% în Olanda.
