Criza laptelui: România importă din ce în ce mai mult, prețurile la raft cresc!

Industria lactatelor din România se confruntă cu o situație paradoxală: în timp ce producția locală de lapte a crescut ușor în prima jumătate a anului, importurile au explodat, iar prețurile la raft continuă să urce. Această creștere a importurilor este cauzată de o serie de factori, de la deficitul local de lapte la o politică agricolă europeană care favorizează exporturile.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele șase luni ale anului 2023, România a importat peste 101.500 de tone de lapte, cu 27,3% mai mult față de aceeași perioadă din 2022. Această creștere considerabilă a importurilor a fost stimulată de un deficit local de lapte, care a determinat procesatorii să caute surse alternative de aprovizionare. În timp ce producția locală de lapte a crescut cu doar 3,6%, importurile au explodat cu 49,5% în aceeași perioadă.

Această situație a determinat o creștere a prețurilor la lapte și produsele lactate la raft. Crescătorii de vaci se confruntă cu costuri mai mari pentru furaje și energie, iar prețul laptelui brut a crescut semnificativ. Această creștere a costurilor se reflectă în prețurile finale ale produselor lactate, care au devenit mai scumpe pentru consumatorii români.

Un alt factor care a contribuit la creșterea importurilor de lapte este politica agricolă comună a Uniunii Europene. Această politică are ca scop să stimuleze exporturile din statele membre, dar a dus la o scădere a prețurilor laptelui în Uniunea Europeană, determinând producătorii români să caute surse alternative de venit.

România a importat lapte din diverse țări, inclusiv din Ungaria, Cehia, Polonia, dar și din țări neobișnuite, cum ar fi Italia și Spania. Această diversitate a surselor de import reflectă complexitatea situației actuale a pieței laptelui din România.

Italia a devenit a cincea cea mai importantă țară de origine pentru laptele importat în România, cu o creștere de 140,7% față de anul precedent. Importurile din Spania au crescut de 10,5 ori, iar cele din Lituania de 3,8 ori. Creșterea semnificativă a importurilor din aceste țări demonstrează că procesatorii români caută alternative la sursele tradiționale de lapte, din cauza deficitului local.

În plus față de importurile de lapte, România a importat și cantități mari de smântână neconcentrată, deși în mod tradițional nu se importa acest tip de produs. Această tendință demonstrează că procesatorii români se confruntă cu o lipsă de materii prime de calitate, care pot fi găsite în cantități suficiente pe piața locală.

Situația actuală a pieței laptelui din România este complexă și prezintă o serie de provocări pentru procesatori, crescători de vaci și consumatori. Pentru a rezolva această problemă, este nevoie de o strategie pe termen lung care să includă sprijinirea producătorilor locali, promovarea consumului de produse lactate românești, și o politică agricolă care să sprijine producția locală de lapte.

În concluzie, criza laptelui din România este o problemă complexă, cu implicații semnificative pentru industria lactatelor și pentru consumatorii români. Pentru a rezolva această situație este nevoie de o colaborare strânsă între guvern, procesatori, crescători de vaci și consumatori.