În București, de exemplu, haosul depinde de zilele în care s-a livrat căldura și apa, care de multe ori se măsoară în favoarea unor costuri decente, iar cum ar fi trebuit livrat sistematic 30 din 30 de zile aceasta ar fi influențat semnificativ facturile către utilizatori, cu posibile creșteri de 10-15% dar nimeni nu știe cum va evolua situația pe termen lung, a mai adăugat Eugen, la Realitatea PLUS.

Când a fost întrebat marea problemă legată de achitarea factului de către locatari, Berceanu a menționat că pensia minimă este 1.500 de lei dar plățile medii ajung pe la 700-800 de lei, și astfel reprezintă jumătate din venitul unui pensionar care deja trebuie să-și împartă banii și să facă cu ei o mulțime de jonglerii pentru a-i ajunge în fiecare lună fără a intra la împrumuturi care de multe ori sunt imposibil de suportat, fără să mai menționăm povara psihică.”

Dacă luăm în calcul inclusiv cheltuielile pentru alimente sau medicamente, este clar că mulți pensionari cu puțini bani în conturi nu reușesc să-și onoreze plățile la timp, dar totuși fac eforturi și apucă să își împartă costurile pe iarnă până la vară, ca un fel de strategie de supraviețuire în fața corupției și a unei vieți din ce în ce mai scumpă.

Berceanu a mai precizat că ei, adică cei care administrează blocul, fac tot posibilul să ajute locatarii și să nu pună penalități, dar cu toate acestea se confruntă cu întârzieri de 2-3 luni în plățile la utilități din cauza restanțelor, iar viitorul nu pare să aducă o rezolvare rapidă ci dimpotrivă, mai multe frici și responsabilități suplimentare pentru toți.”

Eugen Berceanu
restanțe
facturi mari
Economia locatarilor
ajutoare
utilități întârziate