De ce scăderea vitezei trenurilor de marfă din România reflectă o criză infrastructurală profundă
Declinul alarmant al vitezei trenurilor de marfă din România, care a coborât în 2025 sub pragul de 15 km/h, nu este doar o statistică îngrijorătoare, ci un semnal de alarmă asupra stării precare a infrastructurii feroviare din țară. Această situație reflectă nu doar o problemă de eficiență în transport, ci și o criză economică și de dezvoltare care afectează toate sectoarele economiei românești.
Filmul Evenimentelor
Potrivit raportului anual al CFR SA, viteza comercială medie a trenurilor de marfă a ajuns la 14,76 km/h, stabilind un nou record negativ. Amedeo Neculcea, director general al GP Intermodal SA, a subliniat că, în mod normal, o scădere a traficului feroviar ar trebui să conducă la o îmbunătățire a vitezei de deplasare. Însă, în România, acest principiu nu se aplică, iar viteza a devenit un indicator al degradării infrastructurii. Neculcea a punctat că, în ciuda scăderii volumului de marfă transportat, viteza nu a crescut, reflectând o gestionare ineficientă a rețelei feroviare. Acesta a adăugat că degradarea sistemului feroviar nu mai este doar o problemă de volum, ci și una de calitate a transportului, subliniind că, în ultimii ani, recordurile negative s-au acumulat atât în ceea ce privește volumele transportate, cât și viteza medie.
Mizele si Consecintele
Impactul pe termen lung al acestei crize are implicații economice și sociale profunde. Scăderea vitezei trenurilor de marfă nu doar că îngreunează transportul de bunuri, dar și diminuează competitivitatea României în comerțul internațional. De exemplu, un tren de marfă care transportă mașini Ford parcurgea anterior drumul dintre Craiova și granița cu Ungaria în 26 de ore, ceea ce este inacceptabil în contextul eficienței economice moderne. În plus, chiar și pe tronsoanele modernizate, viteza medie rămâne sub 20 km/h din cauza numeroaselor opriri și restricții, ceea ce subliniază o infrastructură învechită și ineficientă. Această tendință de stagnare nu doar că afectează transportul marfă, dar repercutează și asupra transportului de călători, care se desfășoară la viteze medii de doar 44 km/h. În contextul globalizării și al cerințelor economice actuale, România riscă să rămână în urmă, iar soluțiile pentru revitalizarea infrastructurii feroviare devin tot mai urgente.
