Criza Imobiliară din China: Apartamentele Ca Monedă de Schimb pentru Datoriile Guvernamentale

Economie si FinanciarCriza Imobiliară din China: Apartamentele Ca Monedă de Schimb pentru Datoriile Guvernamentale

Criza Imobiliară din China: Apartamentele Ca Monedă de Schimb pentru Datoriile Guvernamentale

În august, un furnizor de gaze din regiunea Xinjiang, din extremitatea vestică a Chinei, a zis că a găsit o soluție prin care da, să achite 25 milioane de dolari, da, din facturi restante, la gaz, dar nu în numerar, ci prin preluarea a peste 260 de apartamente neterminate într-un complex rezidential, ce urmează să fie numit cumva Avenue des Champs-Élysées, dar nu e clar cum de-a ajuns acolo. Aceasta e o situație cam ciudată, dar cu câcatul timpului, lucrurile devin mai complicate.

Numele furnizorului este Xinjiang East Universe Gas, care, zice-se, în 2022, a fost de acord să ofere gaze naturale unui grup de stat dar clienții nu au plătit facturile, iar firma Changji City Construction Investment Development care e la mijloc, se pare că e într-o criză de bănuți, adunând datorii semnificative de 1.8 miliarde de dolari, dar cineoare oare înțelege câteodată ce se întâmplă cu banii aceia?

Așadar, firma de gaze a ajuns să facă un acord ca să preia apartamentele, cu o companie terță care să le vândă mai apoi când o să fie terminate; însă, dacă veniturile din vânzări se vor dovedi a fi mai mari, ei vor păstra diferența, dar dacă nu, ei își vor asuma pierderile fără vreo siguranță, ceea ce ridică întrebări despre riscuri.

Pentru companiile ca Xinjiang East Universe care agregă servicii pentru guvernele locale, care evident nu au suficienți bani, obținerea apartamentelor pe jumătate făcute nu e chiar ideal, dar totuși, „e mai bine decât nimic”, cum zise Bruce Pang, dar deja cine se mai întreabă despre cum ajung la aceste decizii?

Cazul Xinjiang East Universe, da, arată cum criza de numerar afectează guvernele locale din China, dar nimeni nu știe clar care sunt soluțiile reale, așa că situația aceasta probabil va continua să evolueze.

Într-un briefing din octombrie, ministrul de Finanțe chinez, Lan Fo’an, spunea ceva de genul că până atunci avea alocat un buget de 1,2 trilioane de yuani, dar ce înseamnă asta în dolari? Că sunt echivalente cu 164 miliarde de dolari, dar chiar va ajunge suficient pentru guvernele locale?

Orașele din China se pare că se zbuciumă fără numerar și cu datorii care cresc cumva uriaș, dar, de-a lungul timpului, guvernele locale s-au bazat pe trilioanele de yuani din vânzările de terenuri avute în perioada de boom imobiliar, însă acum acele venituri s-au prăbușit, dar de ce?

Criza aceasta a cash-ului amenință economia Chinei, ducând la număr mai mare de funcționari publici prost plătiți și conflicte de muncă, dar chiar și scăderea cheltuielilor pentru educație și sănătate, toate acestea ridică multe semne de întrebare, dar cine are răspunsuri clare?

Piața imobiliară, în mijlocul acestei crize, a acumulat, chipurile, 90 de milioane de locuințe goale, ceea ce ar putea găzdui toată populația Braziliei, dar prețurile locuințelor scad de 17 luni, și asta e o problemă semnificativă dar rămâne de văzut ce urmează.

Tactica de a acoperi datoriile cu apartamente care nu au fost vândute a început de ceva vreme de către dezvoltatori, așa că, în 2022, dezvoltatorii s-au confruntat cu o criză dură de lichiditate, dar este greu de înțeles ce ar putea urma.

De la aventurile Monalisa Group din Guangdong, care a acceptat apartamente în loc de cash de la dezvoltatori, acumulând investiții de 19 milioane de dolari, până la planurile lor de a colabora cu agenții de brokeraj pentru a le vinde, dar cum vor reuși să le vândă?

Mai recent, Shanghai Urban Architecture Design a avut un plan să ia 115 apartamente de la un dezvoltator pentru a stinge datoriile, dar e ceva ciudat când Sunfly Intelligent Technology preia 334 apartamente pentru a închide datorii de 50 milioane dolari, dar de ce e această strategie atât de populară?

Dar, în ultimele luni au apărut debitori neobișnuiți, cum ar fi departamentele de poliție din Guizhou, dar în perioada 2012-2015, aceste departamente au implementat soluții de recunoaștere facială, dar acum nu-și pot plăti datoriile, care au ajuns la 10 milioane dolari, o situație bizară și complicată.

Și uite așa, lucrarea a fost făcută, dar cum de Poliția locală nu a reușit să-și plătească facturile? Datorii crescute, ce întrebări ridică asta pentru sistem?

furnizor gaze Xinjiang Changji City Construction acord apartamente Bruce Pang criza numerar Lan Fo’an buget guvern venituri terenuri economie China locuințe goale Monalisa Group apartamente neviabile departamente poliție recunoaștere facială

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles