Criza financiară din Moscova: Primarul Sobianin recunoaște problemele bugetare
Într-o dimineață rece și tulbure de iarnă, în inima Moscovei, primarul Serghei Sobianin, o figură emblematică a modernizării capitalei ruse, a decis să își împărtășească gândurile pe rețelele de socializare. În loc să se laude cu noile proiecte de infrastructură sau cu stațiile de metrou strălucitoare, el a ales să vorbească despre o problemă care, deși rar abordată de liderii locali, afectează profund orașul: dificultățile financiare. Această admisie a surprins nu doar cetățenii, ci și experții economici, care au observat cu îngrijorare scăderea veniturilor municipale.
Declarațiile primarului privind veniturile și investițiile
Într-un mesaj clar și concis, Sobianin a explicat că rezultatele financiare pentru primele două luni ale anului arată o încetinire a creșterii veniturilor la doar 2%, semnificativ sub ținta de 6,5% stabilită la elaborarea bugetului. Această situație alarmantă l-a determinat să anunțe o reducere cu 10% a programului de investiții pentru 2026, care a fost inițial stabilit la 1.200 miliarde de ruble (aproximativ 15,3 miliarde de dolari). De asemenea, el a menționat o reducere de 15% a personalului din administrația municipală, o măsură drastică ce reflectă gravitatea situației financiare.
Impactul deficitului bugetar asupra regiunilor rusești
Estimările sugerează că veniturile Moscovei vor atinge aproximativ 6.000 de miliarde de ruble în 2026, reprezentând peste 2% din produsul intern brut al Rusiei. Cu toate acestea, orașul se confruntă cu critici din partea regiunilor mai sărace din țară, care se plâng de faptul că multe companii mari, cu sediul în capitală, contribuie semnificativ la veniturile municipale, lăsând alte zone fără resursele necesare pentru dezvoltare. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a crescut alarmant în 2025, atingând 8.300 miliarde de ruble, ceea ce reprezintă 3,9% din PIB, un salt major față de anul precedent.
O sursă din mediul bancar a declarat pentru Reuters că, în ciuda aparențelor, datoria națională este mult mai greu de gestionat, iar guvernul central exercită o presiune asupra regiunilor pentru a se împrumuta de la băncile comerciale, la costuri mai mari. Această situație este agravată de scăderea impozitelor provenite din sectorul petrolier și gazier, care constituie o parte semnificativă din veniturile federale, și de o bază fiscală regională mai vulnerabilă la fluctuațiile economice.
Provocările economice și perspectivele de viitor
Într-un raport publicat de Camera de Conturi a Rusiei, s-a evidențiat o corelație între creșterea deficitelor regionale și scăderea profitabilității companiilor, care a scăzut cu 5,5% în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Numărul regiunilor care se confruntă cu deficite a crescut dramatic, ajungând la 74, comparativ cu 50 în 2024. Cheltuielile regionale au crescut cu 9%, în timp ce veniturile au crescut cu doar 4%, o divergență ce subliniază dificultățile economice cu care se confruntă aceste zone.
Doar patru din cele 89 de regiuni ale Rusiei se așteaptă să înregistreze excedente bugetare în acest an, iar agenția de rating Expert RA estimează un deficit agregat de 1.700 miliarde de ruble în 2026, o creștere de 13% față de anul precedent. Regiunile care depind de industrii în dificultate, cum ar fi mineritul cărbunelui, sunt cele mai afectate, lăsându-le fără resursele necesare pentru a face față provocărilor economice.
Cu un buget regional deja afectat de plăți generoase către voluntarii care luptă în Ucraina și de sprijinul financiar pentru familiile acestora, provocările financiare se amplifică. Banca centrală a Rusiei a observat o intensificare a emisiunilor de obligațiuni municipale pe piață, pe măsură ce autoritățile regionale caută soluții pentru a acoperi deficitele bugetare. Această situație complicată ridică întrebări asupra viitorului economic al Moscovei și al întregii țări, lăsând în urmă incertitudini și provocări majore pentru autoritățile locale.
