Criza energetică: România nu poate renunța la centralele pe cărbune fără alternative, avertizează ministrul Energiei

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, joi, cu ocazia finalizării lucrărilor de modernizare a grupului 5 al Termocentralei Rovinari din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), că România nu poate renunța la centralele pe cărbune fără a avea alternative viabile. Declarația vine în contextul presiunilor din partea Uniunii Europene pentru tranziția la surse de energie regenerabile.

“Nu putem să ne permitem să scoatem grupuri pe cărbune fără să punem în loc grupuri pe gaz. Nu putem să renunțăm la producția de energie în bandă pe bază de cărbune fără să avem o altă sursă de energie, de producție energetică în bandă. Modernizarea grupului 5 Rovinari este o investiție strategică pentru Sistemul Energetic Național (SEN) și una dintre cele mai importante investiții puse în funcțiune pentru SEN în ultimii ani. 628 de milioane de lei au fost investiți până acum. De foarte multe ori, în cele mai grele momente, România s-a bazat pe producția de la CEO, așa că trebuie să păstrăm această capacitate. Pe primul loc este securitatea energetică, apoi costul energiei și abia pe locul al treilea – tranziția verde”, a declarat Sebastian Burduja la sediul SE Rovinari.

Întrebat despre trecerea acestui grup în rezervă de capacitate la sfârșitul anului viitor, Burduja a explicat: “Noi plecăm de la premisa pe care am anunțat-o mai devreme – nu putem să închidem grupuri pe cărbune fără să punem altceva în loc. Anul viitor nu anticipăm finalizarea grupurilor pe gaz, cel mai probabil nici în 2026, ci mai degrabă în 2027 spre final. Obiectivul nostru, pe care l-am discutat deja cu Comisia Europeană, este să prelungim aceste termene cu un an sau doi, astfel încât ele să fie sincronizate cu punerea în funcțiune a grupurilor pe gaz. Primul va fi de la Işalniţa, apoi de la Turceni, iar grupul de la Mintia ne va ajuta și el, dar toate acestea se vor întâmpla într-un orizont de timp în care noi nu ne permitem să închidem grupurile pe cărbune, cu atât mai puţin grupul 5. Când se va pune problema trecerii în rezervă, ANRE are toate instrumentele necesare pentru crearea cadrului legal de rezervă de capacitate.”

Modernizarea a durat zece ani

Lucrările de modernizare a grupului 5 Rovinari au durat zece ani.

“Efortul depus de CEO în această perioadă a fost susținut pentru finalizarea acestei investiții noi. În programul de restructurare al CEO există două grupuri de la Rovinari, grupul 4 și grupul 5, care trebuie să rămână în rezervă de capacitate la dispoziția Sistemului Energetic până în anul 2030. Este foarte important că această investiție, care a întârziat din cauza câtorva furnizori, a reușit să fie pusă în funcțiune și toate probele de până acum arată că parametrii proiectați sunt atinși. După ora 14:00 urmează una dintre ultimele probe, de a fi dus la maximum de putere pe care îl poate asigura”, a explicat președintele Directoratului CEO, Iulius Plaveti.

Pentru a respecta cele mai recente cerințe de mediu la nivel european, grupul energetic nr. 5 a beneficiat de implementarea unor instalații moderne, printre care: instalație de desprăfuire electrostatică, instalație de desulfurare a gazelor de ardere, instalații de evacuare în sistem şlam dens și instalație de denoxare a gazelor de ardere, se arată pe site-ul CEO.

Declarațiile ministrului Energiei vin într-un moment crucial pentru România, care se confruntă cu o criză energetică severă și cu presiuni din partea UE pentru a reduce dependența de combustibilii fosili. Modernizarea centralei de la Rovinari este un pas important pentru a asigura securitatea energetică a României, dar tranziția către o sursă de energie curată și sustenabilă rămâne o provocare majoră.

România are nevoie de o strategie clară pentru a face față crizei energetice și a tranziției către energia verde. Este esențial să existe investiții în infrastructura energetică, dar și în promovarea surselor de energie regenerabile. Guvernul trebuie să colaboreze cu sectorul privat și cu partenerii internaționali pentru a găsi soluții durabile pentru viitorul energetic al țării.

Cu toate acestea, se ridică întrebări cu privire la impactul asupra mediului. Ce se va întâmpla cu emisiile de CO2? Există planuri concrete pentru a reduce impactul asupra mediului, ținând cont de obiectivele UE de a reduce emisiile de CO2? Cum va fi gestionată tranziția de la centralele pe cărbune la sursele de energie regenerabile? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care autoritățile trebuie să ofere răspunsuri clare și detaliate.

Modernizarea centralei de la Rovinari este o etapă importantă, dar România trebuie să își asume o abordare complexă și sustenabilă pentru a face față provocărilor energetice și a tranziției către o economie verde.