Criză energetică pe Dunăre: Reactoarele nucleare din Ungaria oprite, România și Bulgaria în alertă
Pentru prima dată în 44 de ani, Ungaria a oprit treptat reactoarele centralei nucleare de la Paks, iar duminică ultimul reactor aflat în funcțiune urma să fie oprit, ca urmare a nivelului critic de scăzut al Dunării. Centrala Paks asigură aproape jumătate din producția de energie electrică a țării, iar această măsură indică gravitatea situației. În Serbia, condițiile sunt critice, iar România a instituit stare de alertă în sectorul energetic. Spre deosebire de acestea, Bulgaria pare să gestioneze mai bine problema, menținând contactul permanent cu operatorii centralei nucleare și adoptând măsuri speciale.
Ungaria oprește complet reactoarele centralei Paks
Péter Magyar, premierul Ungariei, a anunțat duminică decizia opririi ultimei unități funcționale din centrala nucleară de la Paks, după ce anterior au fost oprite treptat toate celelalte reactoare pentru prima dată în ultimele patru decenii și jumătate. Această centrală este esențială pentru sistemul energetic ungar, generând aproape 50% din electricitatea națională.
Decizia survine ca urmare a fenomenului de scădere alarmantă a nivelului fluviului Dunărea, sursă vitală pentru răcirea instalațiilor centralei, situație care riscă să afecteze siguranța și funcționalitatea unităților nucleare.
Stare de alertă la Cernavodă, monitorizare permanentă la Kozlodui
La Râmnicu Sărat, România resimte efectele aceleiași crize hidrologice. Reactorul 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a fost oprit controlat la începutul săptămânii, iar acum persistă riscul opririi Reactorului 2 din cauza insuficienței debitului de apă din Dunăre.
Ministerul Energiei din Bulgaria a confirmat, prin intermediul publicației Darik.bg, că menține o monitorizare continuă și o comunicare permanentă cu Centrala Nuclearoelectrică Kozlodui. Reprezentanții centralei au informat încă de vinerea precedentă asupra instaurării unor măsuri speciale pentru a asigura funcționarea sigură a instalației în aceste condiții dificile.
Actualmente, cele două reactoare din Kozlodui operează conform programului stabilit. Apa fluviului furnizează răcirea aburului în partea convențională, non-nucleară a centralei, iar alimentarea cu apă este asigurată printr-o stație de pompare amplasată pe malul Dunării.
Ministerul Energiei bulgar se află, de asemenea, în coordonare și cu autoritățile din Serbia, unde situația alimentează discuții privind potențiale restricții în utilizarea apei.
Grup de lucru și măsuri speciale la Kozlodui
În contextul nivelului extrem de scăzut al Dunării, de la începutul lunii iulie 2026, a fost constituit un grup de lucru special la Centrala Kozlodui, menit să gestioneze această situație excepțională. Se implementează un program complex care cuprinde toate măsurile necesare pentru a asigura exploatarea în siguranță și fiabilă a reactoarelor nucleare în condițiile unei scăderi prelungite a nivelului apei fluviului.
Comunicarea permanentă cu Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Dunării permite monitorizarea în timp real a evoluției nivelului apei, iar valorile recent înregistrate reprezintă cele mai scăzute din ultimele decenii. Cauzele principale sunt valurile succesive de căldură și precipitațiile extrem de reduse în zonele din Europa Occidentală și Centrală, adică cea mai mare parte a bazinului hidrografic al Dunării.
Cooperare regională pentru gestionarea situației
În contextul aceasta, ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a inițiat discuții cu omologul său sârb, Dubravka Đedović, pentru a menține nivelul Dunării peste pragurile critice în aval de Centrala Kozlodui, utilizând sistemul hidroenergetic Porțile de Fier, cunoscut și sub denumirea Đerdap. Aceasta este o cooperare ce ține cont de limitările tehnice ale sistemului hidroenergetic.
Porțile de Fier sunt exploatate în comun cu instalațiile românești, conform Convenției din 1998 asupra exploatării sistemului, semnată de guvernele Serbiei și României, precum și condițiilor stabilite prin autorizația de utilizare a apelor. Ministerul Energiei bulgar rămâne în legătură permanentă cu operatorul sistemului electroenergetic pentru a coordona răspunsul la această situație.
Modul de utilizare a apei Dunării în centralele nucleare
Este important de menționat că, în cazul centralei de la Kozlodui, cele două reactoare nucleare funcționează la puterea programată, iar apa din Dunăre este utilizată exclusiv pentru răcirea aburului din condensatoarele părții convenționale a centralei, nu pentru răcirea reactorului nuclear propriu-zis.
Alimentarea cu apă se face printr-o stație de pompare situată într-un golf adânc al fluviului, proiectată pe baza datelor hidrologice colectate pe o perioadă de 100 de ani. Această stație asigură o funcționare stabilă a instalațiilor, chiar și în perioadele cu nivel foarte scăzut al Dunării.
Un sistem automatizat măsoară în permanență nivelul apei în dreptul stației, astfel încât să se poată lua măsuri rapide dacă situația se înrăutățește.
Particularitățile sistemului de răcire de la Cernavodă
În România, la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, alimentarea cu apă este asigurată printr-o stație proprie de pompare amplasată pe malul canalului de aducțiune din Dunăre, spre deosebire de sistemul bulgar care utilizează un golf al fluviului pentru această funcție.
Stația de pompe este compusă din cinci blocuri de beton armat monolitice, fiecare cu dimensiunile 45x40x20,3 metri, conform datelor de pe Wikimapia.org. Fiecare bloc dispune de câte șase pompe capabile să furnizeze un debit de 90,3 metri cubi pe secundă, având o înălțime de pompare între 24,50 și 30 metri.
Apa captată este trimisă către stația de tratare a centralei, unde este folosită în procesele tehnice și pentru răcire.
Clarificări privind riscurile funcționării în condiții de secetă
Există o confuzie frecventă potrivit căreia un nivel scăzut al Dunării ar putea determina oprirea reactorului nuclear din cauza lipsei apei de răcire directă. În realitate, apa fluviului nu răcește reactorul nuclear în mod direct, ci este utilizată pentru răcirea condensatoarelor din cadrul părții convenționale a centralei.
Totuși, un debit insuficient poate afecta capacitatea de evacuare a căldurii din circuitul de condensare, ceea ce poate conduce la oprirea centralei ca măsură de siguranță. Astfel, închiderea unei centrale nucleare din cauza secetei nu indică o situație de risc imediat pentru reactor, ci o imposibilitate tehnică de menținere a funcționării optime a sistemelor auxiliare.
În cazul centralei Cernavodă, rolul stației de pompare este esențial pentru asigurarea fluxului de apă necesar proceselor de răcire, fiind un element critic pentru producția de energie electrică continuită și în siguranță.
