Criza Energetică din România: O Analiză Avertizantă a Curții de Conturi

România se confruntă cu o criză energetică profundă, accentuată de lipsa de investiții în surse regenerabile și de întârzieri semnificative în implementarea legislației europene. Această situație, ilustrată clar în ultimul raport al Curții de Conturi, ne prezintă un tablou îngrijorător al vulnerabilităților sistemului energetic românesc.

Conform raportului, programul de sprijin pentru sursele regenerabile a suferit de o lipsă acută de eficiență, afectând direct independența energetică a țării. Costul energiei regenerabile a crescut în România, în ciuda tendințelor globale de scădere a costurilor, subliniind un regres grav în politicile energetice naționale. În 2022, prețul energiei electrice a crescut semnificativ, așezând România pe primul loc în UE în ceea ce privește raportarea prețului la puterea de cumpărare, un indiciu clar al vulnerabilității pieței energetice românești.

Un alt aspect crucial semnalat de raport este întârzierea în actualizarea Planului Național Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbarilor Climatice (PNIESC). Lipsa de promptitudine în implementarea legislației europene riscă să atragă sancțiuni din partea UE, ceea ce impune o abordare urgentă și eficientă pentru a remedia deficiențele existente.

Investițiile Lipsesc: O Singură Capacitate Nouă de 3 MW Puse în Funcțiune

Deși programele de guvernare au prevăzut punerea în funcțiune de noi capacități de producere de energie cu o putere instalată de peste 4.900 MW, realitatea este cu mult mai sumbră. Raportul Curții de Conturi arată că, în ultimii șase ani, companiile energetice cu capital majoritar de stat au pus în funcțiune doar două noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de surse regenerabile, cu o putere instalată de doar 15,56 MW. Aceasta demonstrează o lipsă dramatică de investiții în sectorul energetic, punând în pericol viitorul energetic al României.

Obiectivul stabilit prin PNIESC pentru anul 2022, de creștere a puterii instalate în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile (1.816 MW), a fost atins doar în proporție de 0,64%. Această situație dezastruoasă are un impact negativ direct asupra producției de energie electrică din surse regenerabile și asupra asigurării independenței energetice a țării.

Importuri Masive și Prețuri Record: România, Liderul UE în Creșterea Prețurilor

Lipsa investițiilor în energie regenerabilă a condus la o dependență tot mai mare de importurile de energie. Prețurile energiei electrice din România sunt peste media UE, iar în 2022, țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a prețului din întreaga Uniune Europeană. Importurile masive de energie agravează situația, punând România într-o poziție vulnerabilă pe piața energetică globală.

Raportul Curții de Conturi prezintă o serie de cifre îngrijorătoare:

• În 2022, prețurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacțiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul, diferența ajungând la 525,3 lei/MWh.
• Din 2019, România a devenit importator net de energie, iar în perioada 2019-2021, soldul balanței comerciale în acest sector a înregistrat un deficit de 735,8 milioane euro.
• Între 2017 și 2022, producția de energie electrică din România a scăzut cu 12,44%, în principal din cauza reducerii producției pe bază de cărbune. Consumul de energie electrică a scăzut, de asemenea, cu 6,32% din cauza contractării economiei și a reducerii consumului populației.
• Retragerea din exploatare a capacităților de producere pe bază de cărbune (-2.680 MW) și hidrocarburi (-2.168 MW) nu a fost compensată de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW).
• În semestrul II al anului 2022, România a avut cea mai mare creștere a prețului electricității din UE-27, cu 112,35% comparativ cu perioada similară a anului 2021.
• Costul unitar mediu înregistrat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile a crescut semnificativ în România, în timp ce la nivel mondial a existat o tendință de reducere a acestuia.
• Analiza econometrică arată că, pe termen lung, scăderea cantității tranzacționate și a ponderii energiei din surse regenerabile este asociată cu creșterea prețului mediu ponderat pe piețele la termen.

Raportul Curții de Conturi prezintă o imagine îngrijorătoare a stării sectorului energetic din România. Lipsa de investiții, întârzierile în implementarea legislației europene și dependența tot mai mare de importuri de energie au creat o situație critică, care necesită o reacție rapidă și eficientă din partea autorităților.