Criza energetică din România: Expertul Răzvan Nicolescu avertizează: „Ne batem joc de bani!”

România se confruntă cu o criză energetică profundă, caracterizată de prețuri record și instabilitate a pieței. Răzvan Nicolescu, expert în energie și fost ministru al Energiei, avertizează că lipsa de viziune a guvernanților și ineficiența sistemului energetic ne expun la un colaps energetic.

„Avem resurse, dar nu le exploatăm, avem proiecte de investiții începute, dar nu le terminăm. Avem o piață, dar nu avem. Suntem conectați, dar nu suntem conectați. Problema noastră este una sistemică, nu este doar o cauză, sunt mai multe”, a declarat Răzvan Nicolescu, președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.

Nicolescu subliniază că principala problemă este lipsa investițiilor, în ciuda finanțărilor uriașe puse la dispoziție de Uniunea Europeană. „Vorbim despre multe lucruri, dar nu suntem capabili să finalizăm. Ori asta e problema noastră. Și atunci când trăiești doar din amintiri, deși ai un potențial mare, deși stai pe un morman de bani. Avem între 15 și 20 de miliarde de euro la dispoziție de la Uniunea Europeană”, adaugă expertul.

Un morman de bani nefolosiți

Ca exemplu, Nicolescu citează centrala pe gaze de la Iernut, de 430 MW, pe care Romgaz încearcă să o construiască încă din 2014. Lucrările au fost blocate la un stadiu de realizare de aproximativ 90%. „Suntem în 2024, 10 ani mai târziu, Elon Musk a început să zboare în cosmos, vorbim de o altă lume și noi nu mai terminăm această centrală și nici nu știm când o vom termina”, a spus Răzvan Nicolescu.

Mini-reactoarele de la Doicești: O iluzie

Legat de energia nucleară, Nicolescu este sceptic cu privire la proiectul mini-reactoarelor de la Doicești, care ar urma să fie dezvoltate de NuScale în parteneriat cu statul român. „Este ca și cum aș fi desculț, fără pantaloni și aș vorbi să-mi cumpăr o cravată Hermes. Mi se pare că exagerăm uneori cu anumite anunțuri. Mai este mult până departe. S-ar putea să fie o soluție care să revoluționeze sistemele energetice, dar încă sunt mari costurile. Aceste reactoare sunt teoretice, nu au fost încă construite, nu au fost încă testate. Deci e bine că vorbim despre lucruri frumoase, dar eu cred că vom avea în România mașini care să se ridice ca elicopterele și să meargă deasupra solului înainte să avem astfel de reactoare”, a declarat Nicolescu.

Politica energetică a Ungariei: Un model de evitat

Expertul critică politica Guvernului de extindere a rețelelor de gaze, în loc ca banii să fie investiții în tehnologii noi de încălzire. „Toate localitățile din Ungaria sunt conectate la gaz și noi concluzionăm că este lucru bun, este o dovadă de civilizație și ar trebui să fim și noi. Nu, în primul rând, România nu e Ungaria, densitatea este alta. La noi distanțele dintre localități sunt altele, relieful este altul. Practic, Orban s-a dus și a pus toată populația Ungariei în brațe lui Putin. Dacă îi lasă fără gaz, pierde alegerile”, a explicat Nicolescu.

El consideră că o soluție mai bună sunt sistemele noi de energie. „Decât să bag 500 de milioane de euro în conducte pe gaz ca să alimentez noi localități, mai bine finanțez să instaleze pompe de căldură, panouri fotovoltaice, baterii și știu că am rezolvat problema lor pentru totdeauna”, a subliniat expertul.

Gazul: O sursă de speculație

Răzvan Nicolescu este de părere că extinderea rețelei de gaze este o risipă de bani și că gazul ar trebui folosit pentru producerea de energie electrică, nu pentru încălzirea locuințelor. „Ne batem joc de bani și mai ales uitați-vă cine face lucrările. Conductele sunt produse în afara Uniunii Europene, în Rusia, Turcia. Sudorii, care reprezintă componentă importantă la instalarea conductelor, vin în general din Asia. Adică valoarea adăugată, inclusiv a acestor investiții, este mică. Factorul multiplicator pentru economia noastră este scăzut”, a declarat Nicolescu.

„Ce mă îngrijorează la gaz, este menționat și în raportul lui Mario Draghi acest lucru, suntem printre țările din Uniunea Europeană, cred că în primele cinci – dacă nu greșesc -, în care pe piața pentru ziua de mâine, într-o proporție de peste 75% din zile, prețul de închidere al pieței a fost dat de centrale pe gaz. Deci în 75% din zile gazul a stabilit prețul zilei, în condițiile în care în total resurse utilizate pentru producția de energie electrică, gazul reprezintă mai puțin de 10%”, a explicat expertul.

Piața de echilibrare: Un teren de speculație

Nicolescu critică și Piața Zilei Următoare, pe care se tranzacționează energie electrică pentru ziua de mâine, considerând-o un teren de speculație. „O piață pentru ziua de mâine ar trebui să fie o piață unde se tranzacționează 15-20% maxim din consumul din ziua respectivă. La noi se tranzacționează 50-60%, e mult, adică speculăm destul de mult, ori lucrul acesta nu normal, mai ales că n-avem un număr mare de jucători, că n-avem mii de jucători care tranzacționează, avem câteva zeci de jucători, deci riscul să se întâmple unele lucruri în neregulă la noi este mai mare decât la alții”, a precizat expertul.

„Dacă volumul de pe piața pentru ziua de mâine va scădea, atunci în facturi nu se vor mai vedea aceste aceste fluctuații, această volatilitate. Pe piața zilei de mâine am mai văzut și prețuri mici, de exemplu când este vară și produc fotovoltaicele, prețurile sunt foarte mici, se apropie chiar de zero. Nici asta nu e în regulă, nu trebuie să fie un motiv de bucurie. Noi trebuie să încurajăm investitorii, adică să creăm cadrul în care investitorii investesc, își recuperează decent investiția, iar noi să avem mai multă energie”, a adăugat Nicolescu.

ANRE: O autoritate ineficientă

Nicolescu critică și lipsa de implicare a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și susține că această instituție ar trebui să treacă din subordinea Parlamentului sub cea a Ministerului Energiei.

„Avem și o autoritate de reglementare care este top of the top la nivel european din punct de vedere salarii, top of the top din punct de vedere personal și ar trebui să livreze un model de piață care să fie o piață funcțională, concurențială, care să genereze prețuri acceptabile și de care să beneficieze și consumatorii”, a declarat expertul.

„Mi se pare că renunță foarte ușor la idei. Inclusiv cu rețelele, au întârziat foarte mult cu planurile de investiții pentru rețele. Pe partea de piață, practic aproape totul este reglementat, cu excepția pieței de echilibrare care este lăsată liberă. Din punctul meu de vedere, dacă era să reglementez ceva aici, începeam cu piața de reglementare, deci sunt niște lucruri din punct de vedere instituțional care nu funcționează foarte bine. Părerea mea este că autoritatea de reglementare ar trebui pusă în subordinea Ministerul Energiei”, a subliniat Nicolescu.

„Așa există în mai multe țări. Noi am abordat un model din Italia, în care, într-adevăr, este în subordinea Parlamentului, dar nu este o condiție. Majoritatea țărilor au autoritatea de reglementare în subordinea ministerului de resort și așa ar trebui să fie și la noi, asigurându-i libertate decizională. Cum iarăși, din punctul meu de vedere, agenția pentru resurse minerale ar trebui să fie în subordinea Ministerului Energiei.

Transgaz ar trebui să fie în subordinea Ministerului Energiei, Transelectrica, Conpet ar trebui să fie în subordinea Ministerul Energiei. Toate de toate celelalte ar trebui să plece de la energie, cu excepția operatorilor de transport, de sistem, pentru că în mod evident, statul este într-un conflict de interese între calitatea de administrator și calitatea de instituție care elaborează reglementări și politici publice”, a concluzionat Nicolescu.

ANRE a renunțat la ideea de a reglementa piața de echilibrare, unde prețurile au ajuns la niveluri record în această vară. Zilele trecute, pe piața de echilibrare s-a vândut energie chiar și cu 100.000 lei/MWh. ANRE a luat în calcul adoptarea unor reguli pentru a opri aceste prețuri, însă a renunțat la idee. Una dintre companiile care câștigă foarte mult din speculațiile de pe piața de echilibrare este Hidroelectrica.