Criza energetică din România: Analiza deputatului PSD Bogdan Ivan asupra deceniului 2014–2025
Deputatul PSD Bogdan Ivan, fost ministru al Digitalizării, al Economiei și al Energiei, a susținut o analiză detaliată privind criza energetică actuală din România, printr-o perspectivă focalizată pe perioada 2014–2025. Acesta afirmă că deși seceta explică momentul prezent, ea nu justifică întreaga criză care are rădăcini într-un deceniu de politici și decizii guvernamentale care au afectat sistemul energetic național.
Deceniul „dispărut”: 2014–2025 sub conducerea PNL
Bogdan Ivan evidențiază că între anii 2014 și 2025, Ministerul Energiei a fost condus „fără excepție” de miniștri aparținând PNL, partidelor desprinse din PNL sau de tehnocrați susținuți de acest partid. Acest interval – pe care îl numește „deceniul care lipsește din poveste” – reprezintă perioada în care România a înregistrat numeroase decizii care au slăbit capacitatea energetică a țării.
Este subliniată, în special, închiderea capacităților de producție importante „fără discernământ” și fără a se pune nimic în loc. Ivan atenționează că responsabilitatea pentru această decizie nu poate fi ignorată atunci când se analizează criza actuală.
Probleme tehnologice nerezolvate în sistemul energetic
Potrivit fostului ministru, unul dintre aspectele esențiale ale crizei ține de o lucrare hidrotehnică neexecutată pe Dunăre, care afectează răcirea centralei nucleare de la Cernavodă. Aceasta afectează funcționarea optimă a centralei și a fost o problemă cunoscută în scris, dar simultan amânată ani de zile.
„S-a arătat, an după an, același termen la aceeași centrală neterminată. S-a amânat stocarea. S-a amânat rețeaua. Și se știa, în scris, că răcirea centralei nucleare depinde de o lucrare hidrotehnică pe Dunăre care nu s-a executat niciodată”, a declarat Ivan.
El subliniază că „proiectul exista”, iar apa din Dunăre a scăzut mai rapid decât birocrația, cauzând astfel o vulnerabilitate semnificativă a sistemului energetic românesc. Mai mult, menționează că unul dintre foștii miniștri liberali este acum consilier pe energie al premierului interimar, reflectând o „organigramă” care nu a reușit să gestioneze eficient criza.
Disputa doctrinară și actuala politică a tăierilor
Conform lui Bogdan Ivan, esența disputei contemporane nu este o chestiune de persoane, ci de doctrină. El critică abordarea actualei puteri, care vede reforma doar în cheltuieli tăiate, iar performanța ca o reducere a statului, considerând statul drept o „cheltuială de redus” și nu un instrument de folosit.
Acesta afirmă: „Actuala putere are o singură unitate de măsură: tăierea. Reformă înseamnă tăiere. Performanță înseamnă tăiere. Statul e o cheltuială de redus, nu un instrument de folosit.”
Gestionarea crizei și percepția publică diferențiată
Ivan apreciază că situația creată după oprirea unuia dintre reactoarele de la Cernavodă a fost gestionată în mod corect, tehnic și conform procedurilor în vigoare, însă observă o diferență semnificativă în modul în care criza a fost prezentată public.
„Faptele nu se contestă. Oamenii de la Cernavodă au aplicat exact procedurile pe care trebuiau să le aplice. Se contestă altceva: povestea construită în jurul lor”, a declarat fostul ministru.
El amintește de propria sa experiență în minister, când România a trecut prin două etape critice în timpul iernii prin care a gestionat cu succes recorduri de frig și importuri energetice mari, fără a recurge la raționalizare sau restricții pasabile pentru populație. „Am cerut cuiva să stingă lumina? Nu! Am cerut raționalizare? Nu! Am avut prognoza meteo și am acționat preventiv”, a explicat Ivan.
În opinia sa, reacția publică la criza actuală ar fi fost diferită dacă aceasta s-ar fi petrecut în mandatul unui ministru din partea PSD, evidențiind o tendință de polarizare și diferență în discursul public și mediatic.
Evoluția prețurilor la carburanți, un indicator al gestionării crizei
Bogdan Ivan aduce în discuție și evoluția prețurilor la carburanți ca un indicator indirect al modulării crizei energetice. El amintește că la momentul plecării sale de la minister motorina costa 9 lei pe litru, iar în prezent prețul este de 10,7 lei, în condițiile lipsei unor reacții alarmante din partea publicului sau autorităților.
De asemenea, semnalează că atunci când a gestionat criza provocată de conflictul din Orientul Mijlociu, barilul de petrol depășea 120 de dolari, iar prețurile peste 10 lei pe litru au fost înregistrate timp de doar 12 zile, ceea ce denotă o capacitate mai bună de control a situației la acea vreme.
Apelul pentru un tratament echitabil și responsabilitate pe deceniu
Deputatul PSD subliniază că nu solicită demisii ale actualilor responsabili, în contextul crizei energetice. „Nu cer nicio demisie, nu cer demisia nimănui în plină criză”, a afirmat Ivan.
Cu toate acestea, el face un apel la aplicarea aceleiași unități de măsură și standarde de evaluare în ceea ce privește responsabilitatea, indiferent de cine se află la guvernare. „Cer un singur lucru: aceeași unitate de măsură. Dacă seceta este o circumstanță obiectivă astăzi, a fost o circumstanță obiectivă și ieri. Iar dacă problema este structurală – și este – răspunderea aparține celor care au avut deceniul, nu celor care au avut zece luni.”
Aceste declarații provin dintr-un context în care criza energetică din România provoacă tensiuni și dezbateri ample, însă conform lui Ivan, perioada deceniului 2014–2025 este esențială pentru înțelegerea cauzelor structurale ale situației curente.
