Criza energetică din Orientul Mijlociu: „cea mai gravă din istorie”, avertizează AIE
LEAD: Actuala criză energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu este „cea mai gravă pe care lumea a văzut-o vreodată”, conform declarațiilor lui Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Această situație dramatică ar putea accelera tranziția globală către surse regenerabile de energie, în contextul unor perturbări fără precedent în aprovizionarea cu energie.
Directorul AIE a subliniat gravitatea situației, afirmând că lumea nu a mai experimentat o întrerupere energetică de o asemenea amploare. „Criza actuală este mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2022 la un loc”, a declarat Birol, menționând că războiul din Orientul Mijlociu „blochează una dintre arterele economiei globale”. Impactul acestei crize se resimte nu doar asupra petrolului și gazelor naturale, ci și asupra îngrășămintelor, produselor petrochimice și heliului, esențiale pentru diferite industrii.
În contextul acestei crize, unele țări au început deja să implementeze măsuri de reducere a consumului energetic. De exemplu, Bangladesh a adoptat politici drastice pentru economisirea energiei, impunând ca magazinele să fie deschise doar șapte ore pe zi, în încercarea de a contracara efectele negative ale crizei energetice.
Detalii Specifice
Birol a avertizat că luna aprilie va fi extrem de dificilă pentru piețele energetice, după o lună martie deja tensionată. El a afirmat: „Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pe tot parcursul lunii aprilie, vom pierde de două ori mai mult țiței și produse rafinate decât în martie.” Închiderea acestei rute esențiale, prin care circulă aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale mondiale, a fost provocată de blocada impusă de Iran ca reacție la atacurile Israelului și SUA.
Birol a subliniat că, deși criza actuală nu va avea soluții imediate, „geopolitica energiei va fi profund transformată” în anii următori. „Există și motive de optimism. Va exista o trecere accelerată la energiile regenerabile, în câteva luni”, a declarat oficialul AIE. El a explicat că tehnologii precum energia fotovoltaică și energia eoliană se dezvoltă rapid, oferind astfel alternative viabile la sursele tradiționale de energie.
Pe lângă aceste progrese în domeniul energiilor regenerabile, Birol a menționat și posibilitatea ca această criză să „relanseze energia nucleară”, inclusiv prin utilizarea reactoarelor modulare mici. Prelungirea duratei de viață a centralelor nucleare existente ar putea oferi o capacitate suplimentară pentru țările afectate de criza energetică, aducând o soluție pe termen mediu și lung pentru provocările actuale.
În concluzie, actuala criză energetică nu doar că subliniază vulnerabilitățile sistemului energetic global, dar poate și să catalizeze o schimbare semnificativă în modul în care țările își abordează politicile energetice, încurajând investițiile în surse regenerabile și tehnologii inovatoare în domeniul energiei.
