Criza economică globală: Ce se discută la reuniunea FMI-BM şi ce ameninţă economia mondială?

Reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale (FMI-BM) din această toamnă, programată pentru perioada 21-26 octombrie, se anunţă a fi una tensionată, cu subiecte fierbinţi ce ar putea genera un nou val de instabilitate economică globală. Pe agenda discuţiilor se află o serie de provocări majore, cum ar fi stimularea economiei mondiale, gestionarea nivelului ridicat al datoriilor şi finanţarea tranziţiei spre energia verde, toate acestea pe fondul unui context politic şi economic incert, dominat de tensiuni geopolitice, inflaţie persistentă şi ameninţarea unei recesiuni globale.

Unul dintre punctele esenţiale de pe agenda reuniunii îl reprezintă perspectivele economice mondiale. În iulie, FMI estima o creştere a economiei mondiale de 3,2% anul acesta şi de 3,3% anul viitor. Dar analiştii se aşteaptă ca această prognoză să fie revizuită în scădere, pe fondul inflaţiei persistente, al războiului din Ucraina şi al riscurilor geopolitice. O potenţială victorie a lui Donald Trump la alegerile din SUA din 5 noiembrie ar putea accentua incertitudinea, prin introducerea unor noi tarife vamale şi modificarea abordării cooperării în domeniul climei.

„Fără îndoială, cea mai importantă problemă a economiei globale – rezultatul alegerilor din SUA – nu este pe agenda oficială a reuniunii, dar este în mintea tuturor. Alegerile au implicaţii imense asupra politicii comerciale, a viitorului dolarului, a numirii viitorului preşedinte al Rezervei Federale a SUA (Fed) şi toate acestea afectează fiecare ţară din lume”, avertizat Josh Lipsky, fost oficial FMI care acum conduce Atlantic Council GeoEconomics Center.

Pe lângă alegerile din SUA, un alt subiect fierbinte al reuniunii va fi relaţia tot mai tensionată dintre SUA şi China. Administraţia Biden a intensificat presiunea asupra Chinei, acuzând Beijingul de practici comerciale incorecte şi de subvenţionarea companiilor chineze. Statele Unite au impus deja tarife vamale la importurile chinezeşti şi au restricţionat accesul companiilor chineze la tehnologii americane. De asemenea, SUA au declarat că vor impune tarife vamale suplimentare la importurile de vehicule electrice chinezeşti, semiconductori şi panouri solare, ceea ce ar putea genera un nou val de tensiuni comerciale.

În acest context, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat săptămâna trecută că războaiele, datoria ridicată şi creşterea redusă ameninţă să prelungească perioada economică lipsită de strălucire şi să lase naţiunile fără resurse pentru a reduce sărăcia şi a face faţă schimbărilor climatice. Preţurile de consum mai ridicate pe plan global, conflictele din Orientul Mijlociu şi Europa şi perspectivele de creştere pe termen mediu “departe de a fi suficient de bune” sunt motive de prudenţă, în pofida unei aşteptate aterizări line a economiei, a declarat Georgieva într-un discurs la Washington.

Temerile privind securitatea naţională au determinat unii dintre jucătorii globali să adopte politici industriale concentrate pe piaţa internă şi măsuri protecţioniste, a apreciat şeful FMI, o critică implicită a rivalităţii geopolitice dintre SUA şi China. Sporirea barierelor comerciale “este ca şi cum ai turna apă rece într-o economie mondială care deja înregistrează o creştere lentă. Turbulenţele vin într-o perioadă când previziunile FMI indică o combinaţie de neuitat între creşterea redusă şi datoria ridicată – viitor dificil”, a avertizat Georgieva.

Un alt aspect critic al reuniunii FMI-BM va fi gestionarea nivelului ridicat al datoriilor. FMI avertizase săptămâna aceasta că datoria globală publică ar urma să ajungă la 100.000 miliarde de dolari, sau 93% din PIB-ul global, până la finalul anului, condusă de SUA şi China. Această creştere a datoriilor a fost alimentată de pandemia de COVID-19, de războiul din Ucraina şi de politicile monetare expansioniste ale băncilor centrale. FMI estimează că avansul economiei este mai redus decât ar fi necesar pentru ca ţările să creeze locuri de muncă, să achite datoriile şi să rezolve necesităţile masive de investiţii, inclusiv tranziţia la energia curată.

În pofida avertismentelor, Georgieva a lăudat succesul băncilor centrale în gestionarea inflaţiei, atenuarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi moderarea preţurilor la alimente şi energie. Pieţele muncii, atât în SUA cât şi în UE, au o evoluţie bună ceea ce reprezintă “o mare realizare”, a apreciat şeful FMI. Totuşi, rămâne de văzut dacă aceste realizări vor fi suficiente pentru a contracara riscurile economice globale şi pentru a asigura o creştere economică durabilă în viitor.

Reuniunea FMI-BM din această toamnă se anunţă a fi una crucială pentru viitorul economiei mondiale. Discuţiile vor fi marcate de o serie de provocări majore, inclusiv perspectivele economice incerte, tensiunile geopolitice, inflaţia persistentă şi nivelurile ridicate ale datoriilor. Rezultatele reuniunii vor influenţa deciziile de politică economică ale statelor membre şi vor avea un impact semnificativ asupra stabilităţii economiei globale.