“`html
Criza din Tunisia Transformă Oameni în Colectori de Plastic – O realitate șocantă!
În zori de zi, Hamza Jabbari, un simplu om din cartierul muncitoresc Bhar Lazreg, își începe rutina, căutând neobosit prin gunoaie după sticle de plastic, cu speranța că, poate, poate, va reuși să câștige câțiva dinari mărunți. Se estimează că aproximativ 25.000 de tunizieni, numiți local „barbechas”, sunt prinși intr-o curbă descendentă a vieții economice, iar acest număr continuă să crească, pe fondul unei crize alarmante.
Cu toate că strângea sticlele pare o muncă ușoară, de fapt, munca este extrem de istovitoare, iar câștigurile sunt infime – un kilogram de plastic valorează între 0,5 și 0,7 dinari, adică mai puțin de 0,25 dolari. Așadar, și da, pentru mulți tunisieni, asta este, din păcate, singura opțiune viabilă, strigă AFP!
„Este cea mai accesibilă muncă din Tunisia când nu există nimic altceva”, susține Hamza Jabbari, din cartierul menționat mai sus, dar, evident, lucrurile nu sunt atât de simple. Șeful Camerei Naționale a Colectorilor de Deșeuri, Hamza Chaouch, confirmă ce vedem: numărul reciclatoriilor informali s-a dublat, s-a triplat, poate chiar s-a cvadruplat în ultimii ani, atrăgând chiar muncitori și pensionari care caută un job secundar. E un haos!
Contextul economic nu poate fi ignorat, cu 16% dintre tunisieni trăind sub pragul sărăciei în 2021 și un șomaj tot mai crescut, cifrele sunt înfricoșătoare iar inflația? E de 5,4%, deci unde să ne ducem?
Dar să nu uităm de migranții din Africa subsahariană, blocați în Tunisia, care își caută un loc sub soare – unul dintre ei, Abdelkoudouss, are doar 24 de ani și strânge plastic nu doar pentru a supraviețui, ci și pentru a strânge bani să se întoarcă acasă, după mai multe eșecuri în încercările sale de a ajunge în Europa. E o poveste tristă, nu?
„Viața aici nu este ușoară”, spune tânărul cu glas aprins, mai ales că s-a mutat în capitală din cauza unor amenințări care vin pe fondul tensiunilor între migranți și localnici. Rivalitatea e tot mai palpabilă, iar Jabbari recunoaște că există o competiție acerbă între colectorii de plastic, în timp ce unii din managerii centrelor refuză colaborarea cu subsaharienii, probabil de frica pierderii încrederii?
Dar nu toată lumea este de aceeași părere! Abdallah Omri, un bătrân de 79 de ani, care conduce un centru de colectare, invită pe oricine, spune că „îi primește pe toți”, adică cei care fac această muncă doar încearcă să supraviețuiască, indiferent de originea lor și curățăm, da, curățăm țara! Cu toate acestea, întreaga poveste creează o imagine sumbră a unei societăți care caută disperată o cale de ieșire.
“`
